Curtea Constituțională (CCR) a depășit termenul de 30 de zile prevăzut de propriul regulament pentru redactarea motivării în cazul contestațiie președintelui Traian Băsescu asupra Legii afacerilor europene. 

Vicepreședintele Comsiei Juridice a Senatului, Toni Greblă, a explicat pentru DeCe News că termenul de 30 de zile este unul de recomandare, care poate fi prelungit o perioadă nedefinită de timp.

CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate a președintelui asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene printr-o soluție dată pe 6 noiembrie printr-o soluție dată pe 6 noiembrie, potrivit Mediafax.

Traian Băsescu contesta faptul că Parlamentul primește atributul de a se pronunța asupra deciziei președintelui de a stabili cine reprezintă România la Consiliul European.

Soluția privind Legea afacerilor europene a fost dată cu o săptămână înaintea celei referitoare la Legea referendumului, unde judecătorii au respins, de asemenea, sesizarea de neconstituționalitate a președintelui. În ultimul caz, judecătorii au recatat motivarea pe 5 decembrie, cu aproape 10 zile mai devreme de termenul limită.

Decizia cu privire la Legea afacerilor europene nu apare pe site-ul CCR și nici în evidența Monitorului Oficial.

Președintele României are obligația să promulge legea în maxim 10 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale.

Pe 6 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat printr-un comunicat de presă că, în urma deliberărilor, judecătorii CC au respins cu majoritate de voturi, "ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că dispoziţiile art.2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt constituţionale".

Legea privind afacerile europene, iniţiată de Guvern, stabileşte că Executivul "transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte".

"Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. Propunerile adoptate se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern", se mai arată în proiectul de lege.

În plus, actul normativ menţionează că hotărârile Parlamentului, ori a uneia dintre Camere, "sunt preluate de către Guvern la definirea poziţiei naţionale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandate".

Totodată, se precizează că "preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News