Curtea Constituțională a României a decis, joi, că nedepunerea propunerii de prelungire a arestării preventive cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acestei măsuri atrage sancțiunea de decădere a procurorului din exercițiul de a depune cererea și nulitatea actului făcut peste termen.

”Curtea constată că nedepunerea propunerii de prelungire a arestării preventive cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive atrage incidența normelor procesual penale ale art. 268 alin.(1) din Codul de procedură penală, sancțiunea fiind decăderea procurorului din exercițiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a duratei arestului preventiv și nulitatea actului făcut peste termen”, transmite CCR printr-un comunicat de presă.

CCR a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, conform cărora: ”Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive”.

Citește și: CCR: Articolul 488 din Codul de procedură penală este neconstituțional

"În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.235 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nerespectarea termenului 'cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive' atrage incidența art.268 alin.(1) din Codul de procedură penală. Curtea reține că nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive la judecătorul de drepturi și libertăți 'cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive' este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, concretizată în încălcarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului arestat, consacrat de art.24 din Constituție și de art.6 par.3 lit.b) din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, pe de o parte, și încalcă dispozițiile constituționale ale art.124 privind înfăptuirea justiției, pe de altă parte", se mai arată în comunicat.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Suceava - Secția Penală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News