CCR nu va mai decide cine candidează la alegeri. PSD a depus proiectul de lege care modifică procedura de respingere a candidaturilor
Partidul Social Democrat (PSD) a depus miercuri, în Senat, un proiect de lege care propune modificarea procedurii de contestare a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din România.
Inițiativa legislativă vizează scoaterea Curții Constituționale a României (CCR) din procesul de soluționare a contestațiilor privind candidaturile la funcția de Președinte, atribuind această responsabilitate Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Secția de contencios administrativ și fiscal. Modificarea propusă vine în urma controverselor generate de invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, eveniment care a declanșat discuții aprinse privind competențele CCR în acest domeniu.
Proiectul legislativ introduce o modificare importantă în Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, transferând competența de soluționare a contestațiilor de la Curtea Constituțională la Înalta Curte de Casație și Justiție. Conform noilor prevederi, contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor vor fi judecate de un complet de cinci judecători de la Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ, asigurând astfel o decizie definitivă și rapidă, cu citarea părților implicate.
Această schimbare reprezintă un răspuns direct la criticile aduse procedurii existente, care implică rolul CCR în soluționarea contestațiilor. Inițiatorii proiectului subliniază că modificarea ar accelera procesul electoral și ar reduce tensiunile generate de soluționarea candidaturilor, oferind o claritate mai mare asupra competențelor instituționale. În același timp, propunerea este văzută ca o măsură de protejare a integrității procesului electoral prin intermediul unui sistem judiciar independent și specializat.
Rolul Curții Constituționale în validarea alegerilor
Chiar dacă proiectul elimină CCR din procedura de contestare a candidaturilor, acesta menține un rol esențial pentru Curtea Constituțională în ceea ce privește verificarea generală a procedurii de alegere a Președintelui României. Dosarele privind candidaturile vor fi transmise de Biroul Electoral Central (BEC) către Curtea Constituțională pentru a verifica respectarea întregii proceduri electorale.
În acest sens, proiectul introduce și o modificare a articolului 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, prin care se solicită o majoritate calificată de două treimi din numărul judecătorilor CCR pentru a emite o hotărâre cu privire la respectarea procedurii de alegere a Președintelui. Această modificare este văzută ca o garanție suplimentară pentru protejarea dreptului de a fi ales, similar cerinței de majoritate calificată în procedura de validare a referendumului.
O altă noutate adusă de proiect este modificarea articolului 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care introduce o excepție de la regula generală privind dezbaterile CCR fără citarea părților. Conform noii propuneri, în cazurile ce implică soluționarea contestațiilor legate de alegerile prezidențiale, dezbaterile CCR vor avea loc cu citarea părților implicate. Această excepție reprezintă o schimbare importantă în procedura Curții, asigurând o mai mare transparență și participare în procesele decizionale legate de alegeri.
Modificările legislative propuse de PSD vin în contextul tensiunilor și controverselor apărute în urma invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă, decizie care a ridicat întrebări cu privire la rolul CCR în procesul electoral. Inițiatorii proiectului susțin că această reformă va contribui la eficientizarea și transparentizarea procesului electoral, asigurând totodată o delimitare clară a competențelor între ÎCCJ și CCR.
Totuși, propunerea a generat și dezbateri aprinse în mediul politic, unii critici considerând că scoaterea Curții Constituționale din acest proces ar putea crea lacune în protejarea drepturilor electorale. În același timp, sprijinitorii proiectului subliniază că această schimbare este necesară pentru a elimina posibilele conflicte de competență și pentru a accelera soluționarea contestațiilor electorale, mai ales în contextul unor alegeri prezidențiale tot mai polarizate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News