CCR, decizie referitoare la componența comisiei pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare

I. În ședința din data de 10 aprilie 2024, Curtea Constituțională, în cadrulcontrolului de constituționalitate a posteriori, a decis:

- Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.67 alin.(3) ind.1 lit.a)-c) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt neconstituționale.

În esență, Curtea a reținut că, de vreme ce prevederile art.67 alin.(3) ind.1 lit.a) și b) din Legea nr.317/2004 impun condiția ca judecătorii și procurorii membri ai comisiei pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare să fi funcționat cel puțin la tribunal, rezultă că este blocată posibilitatea legală de a fi desemnați în componența comisiei de concurs menționate atât pentru judecătorii/procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și au rang de judecătorie/parchet de pe lângă judecătorie, cât și pentru cei care au rang de tribunal sau curte de apel, dar nu au funcționat efectiv la acele instanțe. Se creează așadar o diferențiere nejustificată între membrii Consiliului Superior al Magistraturii, incompatibilă cu prevederile art.16 şi ale art.133 alin.(3) din Legea fundamentală.

Totodată, Curtea a constatat că sunt neconstituționale și prevederile art.67 alin.(3) ind.1 lit.c) din Legea nr.317/2004, care stabilesc că în componența comisiei amintite intră și un membru al Consiliului Superior al Magistraturii reprezentant al societății civile, fiind contrare art.133 alin.(2) lit.b) teza a doua din Constituție, care prevede în mod explicit faptul că cei 2 reprezentanți ai societății civile membri ai Consiliului Superior al Magistraturii participă numai la lucrările în plen.

Curtea a constatat și neconstituționalitatea modului de alcătuire a comisiei analizate din perspectiva faptului că membrii acesteia participă și la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul căreia se ia în discuție validarea rezultatelor concursului, astfel cum acestea au fost stabilite de comisia de concurs, întrucât se ajunge la situația în care cei 5 membri ai comisiei de concurs analizează rezultatul propriei lor activități desfășurate în cadrul comisiei de concurs, ceea ce contravine art.1 alin.(5) din Constituție care consacră obligativitatea respectării legilor
și care implică și o verificare imparțială a respectării acestora.

- Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii sunt neconstituționale.

În esență, Curtea a constatat că, urmare a modificărilor legislative aduse Codului Muncii prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2021 – act normativ în prezent abrogat prin Legea nr.275/2022 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul
muncii -, angajații microîntreprinderilor au fost lipsiți, în mod nejustificat și discriminatoriu, atât de dreptul de a fi informați cu privire la atribuțiile înscrise în fișa postului, cât și de dreptul de a fi consultați la întocmirea regulamentului intern, ceea ce contravine drepturilor fundamentale la măsuri de protecție socială a muncii, garantate de art.41 alin.(2) din Constituție.

- Cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.2 alin.(5) din Legea nr.340/2009, potrivit căreia soluționarea, în cauzele penale, a recursului împotriva încheierii prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene se realizează „fără citarea părților” este neconstituțională.

În esență, Curtea a reținut că soluționarea, în cauzele penale, a recursului împotriva încheierii prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene doar cu participarea procurorului plasează celelalte părți într-o poziție dezavantajoasă față de reprezentantul Ministerului Public. Astfel, acestea nu se bucură de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către procuror şi la tot ceea ce este prezentat de acesta cu privire la procedura supusă judecății.

Curtea a reținut că, în materie penală, principiul contradictorialității, garanție a procesului echitabil, presupune că, atât partea, cât şi procurorul trebuie să beneficieze de posibilitatea de a avea cunoștință şi de a formula observații referitoare la toate probele prezentate și/sau la susținerile celeilalte părți.

În consecință, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.2 alin.(5) din Legea nr.340/2009, potrivit căreia soluționarea, în cauzele penale, a recursului împotriva încheierii prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene se realizează „fără citarea
părților”, este neconstituțională, întrucât încalcă art.21 alin.(3) din Legea fundamentală.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

II. Totodată, Curtea Constituțională a amânat pentru data de 28 mai 2024:

- Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii – martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.341/2004, obiecție formulată de Președintele României;

- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.

Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News