Data actualizării: 27.12.2016 11:54
Data publicării: 19.12.2016 11:29

Camera de Comerț și Industrie a României la ora bilanțului. Retrospectivă 2016

Autor: DCNews Team | Categorie: Economie

Anul 2016 a reprezentat pentru Camera de Comerț și Industria a României un an al consolidării relațiilor între reprezentanții mediului de afaceri. Pentru CCIR, anul acesta a fost unul al unor evenimente care au avut ca finalizare propulsarea unor companii într-un top al rezultatelor economice.

Camera de Comerţ și Industrie a României nu a rămas indiferentă la flagelul corupției, astfel încât la începutul anului a lansat proiectul "Business without Corruption", având drept scop promovarea mediului de business din România, bazat pe o cultură de respingere a fenomenului de corupţie în sectorul public şi privat.

În acest sens, Mihai Daraban, președintele CCIR, a arătat că, potrivit unui studiu realizat în 2015 de către CCIR, peste 65% din companii au încredere în DNA, iar 63% dintre respondenţi declară că activitatea companiilor este afectată în mod negativ de corupţia din administraţie.

Totodată, CCIR a dorit să vadă cum este perceput mediul de afaceri asupra economiei, organizând în acest sens o conferință pe această temă.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României

Realizat de TNS România pe un eșantion de 500 de firme de la nivelul întregii ţări, studiul a pus la dispoziția mediului de afaceri și a opiniei publice barometrul percepției oamenilor de afaceri cu privire la mersul economiei.

S-au scos în evidență principalele măsuri care pot conduce la îmbunătățirea activității economice a companiilor din România, printre care se identifică reducerea fiscalității (49%), reducerea birocrației (14%), facilitarea obținerii de fonduri europene (9%) și reducerea TVA-ului/simplificarea procedurilor de returnare a TVA (9%).

Lipsa personalului calificat și a forței de muncă, aproape de o criză

S-a identificat, de asemenea, și una dintre problemele cu care se confruntă mediul de afaceri din România: lipsa de personal calificat (în creștere cu 9% față de 2015) și concurența de pe piață (în creștere cu 8%), ceea ce înseamnă și existența unui număr mai mare de jucători, firmele cu capital românesc remarcând în mod deosebit impactul resimțit în fața concurenței multinaționalelor.

"Forța de muncă a devenit o problemă și ne apropiem de o criză. Lucrurile ar fi foarte simple dacă sistemul românesc de învățământ s-ar intersecta undeva cu economia reală. (...) Probabil menținerea acestor catedre cu orice preț duce la acest sistem anevoios de pregătire a forței de muncă.(...) Nu există această legătură între Ministerul Educației și mediul de afaceri. Modele sunt: învățământul dual, fie cel german sau austriac, și el funcționează cu rezultate spectaculoase. Acest lucru trebuie generalizat, extins la nivel naţional, nu trebuie să fie doar în mâna unor multinaționale care își permit să susțină acest învățământ dual", declara Mihai Daraban, președintele CCIR.

Diplomația economică a fost una dintre direcțiile CCIR în acest an, în acest sens organizându-se reuniunea Comitetului Național International Chamber of Commerce (ICC) România, aceasta reprezentând singura organizaţie de business la nivel internaţional care are acces direct la ONU, la OECD, la Organizaţia Mondială a Comerţului, la FMI şi dispune de o reprezentare la nivel de 130 de ţări. Intenția președintelul Mihai Daraban este aceea de a accesa piețele ignorate în ultimii 26 de ani.

Parteneriatele strategice, în atenția CCIR

În domeniul cooperării și dezvoltării relațiilor bilaterale și a promovării mediului de afaceri, Camera de Comerț și Industrie a României a fost implicată în acțiuni care au vizat parteneriate stategice cu Franța și Slovacia, alături de participarea președintelui Mihai Daraban la delegații economice în mai multe state.

În această ecuație se înscrie seminarul „Parteneriatele franco-române de viitor", organizat în colaborare cu CCIFER, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a preşedintelui Franţei, Francois Hollande, la ELI Măgurele. Franța reprezintă al treilea furnizor al României, dar şi al treilea client al României.

[citeste si]

Cu acest prilej, Mihai Daraban afirma că acțiunea de la Institutul Horia Hulubei demonstrează faptul că în acest moment climatul investițional al României s-a îmbunătățit în ceea ce privește facilitățile fiscale în domeniul de cercetare, respectiv o deducere suplimentară de 50% pentru activitățile de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică.

Nu trebuie uitat nici forumul de Afaceri România – Slovacia, organizat de CCIR în colaborare cu Slovak Investment and Trade Development Agency şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, la care a fost prezent preşedintele Republicii Slovace, E.S. Andrej Kiska.

În România există 644 societăţi cu capital slovac, al cărui capital social subscris este de 49,5 milioane de euro. La 31 decembrie 2015, valoarea schimburilor comerciale româno-slovace a fost de 2.388,08 milioane euro, exporturile au atins o valoare de 961,93 milioane euro, iar importurile au ajuns la 1426,15 milioane euro.

Acțiunile CCIR au vizat în acest an și măsuri pentru ca oamenii de afaceri să poată interacționa cu reprezentanții ANAF, în condițiile în care 50 la sută din valoarea taxelor vin de la marii contribuabili.

Topul Naţional al Firmelor, o gală a elitelor

CCIR a organizat și în acest an ediția a XIII-a, Gala „Topul Naţional al Firmelor", gală la care a fost a premiată elita mediului de afaceri

„Topul Firmelor este o lucrare amplă, o lucrare care se bazează pe foarte mulți indicatori economici. Pe primele 10 locuri în clasament se situează 12.230 de societăți. Aceste societăți au un total de 135 m iliarde euro cifră de afaceri și 11 miliarde euro profit de exploatare. Un alt indicator important este că aceste firme angajează 1.260.000 oameni, afirma Mihai Daraban.

Un proiect marca Mihai Daraban prinde contur

Președintele CCIR, Mihai Daraban și Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, au semnat un protocol de colaborare pentru transformarea Romexpo într-un spațiu dedicat desfășurării unor activități culturale și sportive, acesta fiind un proiect mai vechi al șefului CCIR.

Pavilionul central al Romexpo urmează să fie transformat într-o sală polivalentă cu 15.000 de locuri, vestiare, loje şi va deține tot ce este necesar pentru desfăşurarea de activităţi sportive. Noua sală va purta numele Nadiei Comăneci.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News