O campanie de investigaţii arheologice derulată recent într-un sat din Apuseni pentru identificarea locului în care a fost îngropat capul unui partizan ucis de Securitate în vara lui 1952 şi găsirea rămăşiţelor acestuia s-a încheiat fără un rezultat pozitiv, în pofida eforturilor depuse de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Potrivit unui comunicat transmis, marţi, AGERPRES, IICMER a organizat şi desfăşurat, în zilele de 9 şi 10 august, o campanie de investigaţii arheologice în satul Poiu, comuna Bistra, judeţul Alba, cercetarea de teren urmărind verificarea unor informaţii conform cărora, în zona unei gospodării din sat, ar fi fost îngropat capul partizanului anticomunist Traian Ihuţ, ucis de Securitate la 5 august 1952.

Cine a fost Traian Ihuţ

Născut în 1917 în satul Aroneşti, comuna Bistra, Traian Ihuţ a fost căsătorit cu Maria Goia, din satul Poiu, având împreună trei copii. Traian Ihuţ avea o stare materială bună, fiind catalogat de autorităţile comuniste drept chiabur. El a fost membru al Partidului Naţional-Ţărănesc (Maniu).

"Intrat în conflict cu autorităţile statului, pentru a evita arestarea, în vara anului 1948 şi-a părăsit gospodăria, devenind fugar alături de alte persoane aflate în aceeaşi situaţie. A stat ascuns prin munţii din zona Bistrei, fiind ajutat şi alimentat de familie, rude şi prieteni. La începutul anului 1949 s-a înregimentat în organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija, care şi-a stabilit o bază permanentă în zona Groşi, un loc situat la circa 10 kilometri spre nord-est faţă de Bistra. În timpul atacului Securităţii din 4 martie 1949 asupra bazei partizanilor el era plecat după alimente, reuşind astfel să evite atunci posibila sa capturare sau chiar moarte", se arată în comunicat.

După destructurarea grupului Dabija, Ihuţ a continuat să supravieţuiască stând ascuns prin munţi, împreună cu un alt partizan, Nicolae Selagea, fiind permanent urmăriţi şi hăituiţi de echipe mixte formate din cadre de securitate şi miliţie. Selagea a fost surprins şi împuşcat mortal pe 2 septembrie 1950, iar Ihuţ, rămas singur, a continuat să reziste până în 5 august 1952, când, prin trădarea unui cioban, a fost atras de Securitate într-o ambuscadă organizată la o stână din zona Muntele Mare, unde a fost ucis prin împuşcare.

Totul este trecut în raportul securităţii Turda 

Desfăşurarea acestei acţiuni este consemnată în mod detaliat într-un raport întocmit de Securitatea Raionului Turda.

"Cadavrul a fost îngropat superficial de către ciobanii de la stână într-o margine de părău. Soţia sa nu a vrut să creadă la început că soţul ei a fost omorât, susţinând pentru o vreme că acesta s-ar afla în continuare ascuns undeva în munte. Pentru a o convinge, un apropiat al casei, Gheorghe Donea, prieten bun cu Ihuţ, s-a dus în toamna anului 1953 la locul unde aflase că era înmormântat Traian Ihuţ, i-a dislocat craniul şi l-a adus soţiei, aceasta recunoscându-l după resturile de păr încă păstrate şi o lucrare dentară din aur. După ce a fost convinsă în acest mod că soţul ei este într-adevăr mort, au îngropat împreună capul în preajma casei părinteşti a Mariei din satul Poiu, păstrând această taină pentru mulţi ani", precizează IICMER.

Moartea lui Ihuţ, declarată oficial în 1969

Cei doi au rămas să convieţuiască împreună, însă nu au putut să se căsătorească legal deoarece moartea lui Traian Ihuţ a fost declarată oficial abia în anul 1969, printr-o sentinţă civilă pronunţată de Judecătoria oraşului Câmpeni. Nici după 1969, relaţia acestora nu a fost legalizată, însă au avut împreună trei copii. La un moment dat, cei doi s-au separat, Gheorghe Donea decedând în anul 2001, iar Maria Ihuţ în 2007.

În urma unei cereri adresate institutului în august 2009 de către Maricica Dobra, una din fiicele Mariei Ihuţ pe care le-a avut cu Gheorghe Donea, acest caz a fost adus la cunoştinţa IICMER în mod oficial, solicitarea femeii bazându-se pe mărturiile directe ale părinţilor săi de care aveau cunoştinţă doar câţiva membri ai familiei.

'Ca urmare, în august 2010 s-a organizat o primă campanie de căutare a rămăşiţelor capului partizanului Traian Ihuţ, verificându-se prin săpătură arheologică o suprafaţă de teren ce acoperea parţial un loc mai larg în care ar fi fost îngropat capul, acţiune care s-a încheiat atunci fără un rezultat pozitiv. După trecerea a nouă ani, cu acordul familiei, institutul a organizat o a doua intervenţie arheologică, verificându-se acum în mod exhaustiv întreaga suprafaţă de teren ce ne-a fost indicată ca loc de reînhumare a capului. Din păcate, cu toate eforturile depuse, nici de această dată nu s-a găsit nimic', transmite IICMER.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News