Câți copaci se taie? Situația defrișărior masive din lume
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 03 noi 2021, 18:04
WhatsApp
Pexels / Câți copaci se taie? Situația defrișărior masive din lume
Pexels / Câți copaci se taie? Situația defrișărior masive din lume
Liderii lumii au promis la COP26 că vor stopa defrișările, însă precedentul îi contrazice.

Liderii mondiali de la summitul COP26, ținut la Glasgow, s-au angajat să pună capăt schimbărilor climatice și să inverseze efectul defrișărilor până în 2030.

De-a lungul timpului au existat și alte încercări de a proteja pădurile, iar progresele pot fi urmărite. 

Cât de gravă este problema defrișărilor acum?

Pădurile absorb cantități mari de dioxid de carbon (CO2), un contributor major al încălzirii globale, așa că tăierea copacilor poate avea un impact mare asupra schimbărilor climatice. ONU spune că 420 de milioane de hectare de pădure au fost pierdute începând din 1990. Agricultura este principalul motiv pentru aceste defrișări, transmite BBC

Au mai fost făcute eforturi pentru a proteja pădurile.

În 2014, ONU a anunțat un acord de reducere la jumătate a defrișărilor până în 2020 și de a le pune capăt până în 2030. Apoi, în 2017, a fost stabilit un alt obiectiv, de a crește suprafața împădurită cu 3% la nivel mondial până în 2030. Dar defrișările au continuat într-un „ritm alarmant”, potrivit unui raport din 2019, având consecințe grave pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Au existat unele reîmpăduriri, prin creștere naturală sau prin plantare, dar copacii au nevoie de ani pentru a se maturiza înainte de a putea absorbi pe deplin CO2. În ultimul deceniu, 4,7 milioane de hectare de pădure au fost pierdute anual, cu Brazilia, Republica Democrată Congo și Indonezia printre țările cel mai grav afectate.

Brazilia, un „etalon” al defrișărilor

Aproximativ 60% din pădurea tropicală amazoniană se află în Brazilia și joacă un rol vital în absorbția de CO2, care altfel s-ar extinde în atmosferă.

După ce volumul a scăzut constant din 2004, defrișările din Amazonul brazilian s-au intensificat din nou, potrivit Institutului Național de Cercetare Spațială (INPE) din țară. În 2020 rata defrișărilor a fost cea mai mare din ultimul deceniu.

Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat pentru ONU că, începând cu luna august a acestui an, defrișările din Brazilia a scăzut în comparație cu 2020. Cu toate acestea, rata defrișărilor este mai mare decât înainte de venirea lui în funcție, în anul 2019.

Iar Imazon, un institut de cercetare axat pe Amazon, spune că datele sale nu arată că rata defrișărilor va încetini anul acesta. Președintele Bolsonaro a fost criticat pentru politicile „anti-mediu”, cum ar fi încurajarea agriculturii și mineritului în Amazon.

Brazilia nu este singura țară responsabilă pentru defrișarea Amazonului: la acest fenomen contribuie și țările vecine, inclusiv Bolivia. Anul trecut, Bolivia a pierdut aproape 300.000 de hectare de pădure tropicală, a patra cea mai mare pierdere din lume.

Bazinul Congo decimat de agricultură și minerit

Bazinul forestier Congo este a doua cea mai mare pădure tropicală din lume. Mai mult de jumătate din formațiune se află în Republica Democrată Congo.

Grupul de campanie de mediu Greenpeace spune că exploatarea forestieră ilegală, atât de către companiile mari, cât și de cele mici, duce la defrișări. Deși SUA și UE au interzis importul ilegal de lemn, acesta este încă exportat ilegal în afara țării. Alte amenințări corelate includ agricultura de subzistență la scară mică, defrișarea pentru cărbune și combustibil, expansiunea urbană și mineritul. 

În ultimii cinci ani, pierderea anuală de pădure primară a fost de aproape jumătate de milion de hectare, potrivit Global Forest Watch.

Indonezia: plantații de ulei de palmier

Indonezia a fost printre primele cinci țări din lume în privința pierderilor de pădure în ultimele două decenii. Potrivit datelor Global Forest Watch, țara a pierdut 9,75 milioane de hectare de pădure primară între 2002 și 2020.

Președintele Joko Widodo s-a angajat în 2014 să reprime defrișarea, abordând principalul contributor, plantațiile de palmier de ulei. Până la 80% dintre incendii au fost aprinse în acest scop, potrivit datelor oficiale.

În 2016, un record de 929.000 de hectare de pădure a dispărut, dar de atunci s-a înregistrat o scădere constantă a ratei defrișărilor.

Vezi și: Țara în care cultivarea uleiului de palmier este STUDIU DE CAZ pentru bune practici

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?