„Ca lucrurile să fie mai clare, trebuie precizat că, la acea vreme, bugetul României era de 140 de milioane de lei aur. Cu alte cuvinte, cam patru la sută din bugetul țării a fost alocat pentru o catedrală. În banii de azi, dacă bugetul României este acum de circa 50 de miliarde de euro, dacă luăm în calcul același procent, cam două miliarde de euro ar fi dat Carol I. În cazul Catedralei, o să vedem care este valoarea ei acum și care va fi valoarea ei în final. (…)Suma de 100 de milioane de euro, cât a costat Catedrala „la roșu“, înseamnă cât cinci kilometri de autostradă. ”

                                                                         Prof. Nicolae Noica

                                                                                    Fost ministru al Lucrărilor Publice

                                                                                                România liberă

Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă doar unul dintre importantele proiecte ale Bucureștiului zilelor noastre. Pe lângă Catedrală, în aceeași perioadă de timp se construiesc sau se refac din temelii câteva stadioane, noi linii sau stații de metrou, pasaje supraterane, parcări subterane, se sistematizează bulevarde etc. Chiar dacă nemulțumirile față de randamentul realizării acestora ajung de multe ori subiecte de dezbatere publică, ținând seama de contextul istoric și social, am putea spune că Bucureștiul se transformă pe zi ce trece în bine în pofida greutăților specifice și a ritmului de muncă dorit de locuitorii orașului.

În opinia mea, ideea de a pune Catedrala Mântuirii Neamului în opoziție cu celelalte mari proiecte nerealizate este una profund greșită. Monumentala construcție răspunde unor nevoi simbolice, afective, dar și funcționale în acord cu adeziunea la valorile creștine ale poporului român. Mai mult, prin felul în care diriguitorii Bisericii Ortodoxe Române se ocupă de realizarea acestui proiect ar trebui să reprezinte mai degrabă un motiv de apreciere și nu unul de contestare.

La peste 80 de metri înălțime  Foto: Crișan Andreescu

Pentru a putea înțelege necesitatea unui astfel de edificiu, va trebui să ne uităm puțin în istoricul Bisericii Patriarhiei.  Astfel, în București Ghid Istoric și Artisticde Grigore Ionescu găsim menționat că actuala Biserică a Patriarhiei, aflată pe Dealul Mitropoliei, a fost construită între 1654 și 1658 de către Constantin Șerban Basarab Cârnul. De asemenea, din Atlas-ghidul – Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București (volumul II) aflăm că Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie în anul 1925. Actuala biserică  are un plan trilobat (28 x 14 m) cu patru turle: turla-Pantocrator peste naos și trei turle peste pronaosul supralărgit.

„Carol I, când a gândit acest proiect, al Catedralei Mântuirii, l-a legat de jertfa celor care muriseră în războiul pentru independența României, iar aceștia urmau să fie pomeniți la slujbe, pentru mântuirea sufletelor, într-o catedrală a întregii Românii.”

                                                                                    Prof. Nicolae Noica

                                                                        Fost ministru al Lucrărilor Publice

                                                                                    România liberă

Pe catedralaneamului.ro aflăm mai multe informații tehnice, care ne ajută să încadrăm mintal amploarea construcției. Catedrala Mântuirii Neamului se află pe Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, Sector 5, București.

„Mântuirea are sens de izbăvire sau eliberare, deoarece după anul 1918 denumirea avea înțelesul de eliberare a românilor de sub stăpâniri străine. Recent, Permanența Consiliului Național Bisericesc din data de 11 februarie 2016 a echivalat denumirea Catedrala Mântuirii Neamului cu denumirea Catedrala Națională, nume similar cu cel al Catedralei noi (1990) din Washington - National Cathedral: lungime – 157,5 m; lățime – 88 m; înălțime – 92 m, construită parțial și cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.”

                                                                                                catedralaneamului.ro

Aripa de vest a Catedralei Mântuirea Neamului  Foto: Crișan Andreescu

Din aceeași sursă documentară aflăm că Dealul Arsenalului, care este aflat în spatele Casei Poporului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locuri au fost propuse, în etape diferite de timp: Piața Unirii  - 1999, Piața Alba-Iulia - 2001 şi Parcul Carol - 2004. „Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, în anul 2005, acest amplasament, deşi el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității Casei Poporului. Patriarhia a acceptat în cele din urmă acest amplasament deoarece a considerat acceptarea locului ca pe o reparație morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.”

Muzeul Creștinismului și o parte consacrată Diasporei românești

Situată pe un spațiu în suprafață totală de 110.000 mp, clădirea Catedralei se desfășoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălțime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală – „Aici se află principalele spații liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerințele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade. Pe latura vestică, se află amplasat spațiul rezervat corului, iar deasupra acestui spațiu se ridică turla clopotniță. La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități. (…) La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.

Catedrala Mântuirii Neamului, 25 noiembrie 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri  Foto: Crișan Andreescu

Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție si contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.”

Parc în jurul Catedralei și locuri de joacă pentru copii

Catedrala Mântuirii Neamului va fi cu siguranță unul dintre locurile atractive și vizitate ale Bucureștiului, iar zona de jur împrejur va fi un spațiu de relaxare și refugiu pentru cei care vor dori. După cum se arată pe catedralaneamului.ro: „Clădirile anexe, de înălțime mult mai redusă, vor fi construite după finalizarea construcției Catedralei. Acestea vor oferi spații pentru cazarea şi hrana pelerinilor, pentru activități pastorale, culturale, sociale şi medicale ale Bisericii. Alături de Catedrală va fi amenajat un parc având o suprafață de cinci hectare, care va cuprinde multe spații verzi, unele fiind special amenajate pentru copii.”

Capacitatea în interior este de 5000 de locuri, iar pictarea integrală este preconizată în 2024.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News