Papa Leon al XIV-lea nu va primi un salariu obișnuit, însă poziția sa vine cu privilegii aparte.

Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost desemnat joi, 8 mai 2025, succesorul Papei Francisc, devenind astfel al 267-lea suveran pontif și lider al Bisericii Catolice. Odată cu alegerea sa, capătă o poziție de o influență uriașă, fiind nu doar ghid spiritual pentru peste un miliard de oameni, ci și conducătorul unui stat independent – Vaticanul.

Deși poziția sa este una de vârf la nivel global, noul papă, asemenea înaintașului său, nu primește un salariu în sensul clasic al cuvântului. Vaticanul acoperă toate costurile legate de viața pontifului, de la locuință și hrană, până la transport și îngrijire medicală.

Fără salariu, dar cu o viață asigurată integral

Papa Francisc, cunoscut pentru sobrietatea și modestia sa, a refuzat orice formă de plată personală pe durata pontificatului său. Se așteaptă ca Papa Leon al XIV-lea să-i urmeze exemplul și să opteze pentru același tip de viață simplă. Deși ar putea beneficia de o remunerație simbolică, estimată la circa 2.500 de euro pe lună, alegerea sa reflectă fidel modelul de umilință promovat de Sfântul Francisc de Assisi.

Papii anteriori nu au fost nici ei răsplătiți cu salarii propriu-zise, Vaticanul oferindu-le în schimb acces total la tot ce au nevoie. Locuința tradițională, Palatul Apostolic, poate fi înlocuită – așa cum a ales Francisc – cu o reședință mai modestă, Domus Sanctae Marthae. Chiar dacă nu încasează venituri, pontiful are la dispoziție resurse considerabile prin funcția sa: mașini, locuințe, fonduri pentru acțiuni caritabile și sprijin logistic. Papa Francisc, de exemplu, a direcționat personal 200.000 de euro către deținuții unei închisori din Roma.

Este important de precizat că aceste beneficii nu sunt pentru uz personal, ci pentru îndeplinirea misiunii papale. Funcția nu se încheie nici după retragere – exemplul Papei Benedict al XVI-lea, care a locuit la Vatican până la moarte, ilustrează acest angajament pe viață.

Vaticanul: un stat mic, cu venituri diverse, dar instabile

Vaticanul își susține activitățile financiare printr-o combinație de donații internaționale, profituri din investiții, turism și încasări provenite de la Muzeele Vaticanului. Una dintre cele mai importante surse de fonduri este Obolul Sfântului Petru, colectă anuală din partea catolicilor din întreaga lume, care generează aproximativ 24 de milioane de euro. Cele mai mari contribuții provin din SUA, Germania și Italia.

Totuși, imaginea de stat extrem de bogat nu corespunde întotdeauna cu realitatea. În 2023, Vaticanul a înregistrat un deficit de peste 80 de milioane de euro, ceea ce a determinat intervenția directă a Papei Francisc pentru redresarea situației. În plină criză post-pandemică, el a impus tăieri salariale semnificative: cardinalii au pierdut 10% din salarii, episcopii au ajuns la 3.000 euro lunar, iar preoții obișnuiți din Roma primesc aproximativ 1.200 euro. Călugării și călugărițele nu sunt remunerați decât dacă ocupă funcții administrative.

Într-o măsură suplimentară pentru a reduce cheltuielile și a aduce mai multă transparență, Francisc a oprit practica alocării de apartamente subvenționate pentru clericii de rang înalt. Astfel, Vaticanul încearcă să își mențină echilibrul financiar, în timp ce își păstrează misiunea spirituală centrală, conform Fox News.

CITEȘTE ȘI: Ce hobby surprinzător are noul Papă care i-a fascinat pe toți: Detaliul neașteptat care a cucerit lumea

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News