Există țări în lume în care se consideră că un al doilea val de infectări cu COVID-19 este inevitabil. Coreea de Sud este una din acestea și în calitate de popor responsabil și întreprinzător și noi, românii, ar trebui să ne gândim serios la acest prospect. Una din principalele probleme pe care ar trebui să le luăm în considerare în acest sens, este continuarea activităților de muncă în contextul unui nou val de îmbolnăviri.

Indiferent de cât de mult durează, un nou val de îmbolnăviri poate afecta în mod ireversibil situația economică deja zdruncinată a atâtor companii din România care au avut de suferit din cauza primului val. De aceea, ca soluție viabilă de preîntâmpinare a eventualelor probleme economice, recomandăm tuturor angajatorilor români, dar și angajaților lor, să se familiarizeze cu conceptul de telemuncă și să evalueze posibilitatea implementării lui la nivelul companiilor din care fac parte.

Ce presupune activitatea salariaților care lucrează în regim de telemunca?

Termenul telemuncă nu este un termen nou pentru țara noastră. Telemunca este reglementată în Legea nr. 81/2018 și presupune crearea unui act adițional la contractul individual de muncă dacă atât angajatorul cât și angajatul său sunt de acord cu termenii și condițiile impuse de aceasta.

Telemunca diferă de munca la domiciliu prin faptul că ea se poate desfășura din orice loc stabilit de comun acord de către angajat și angajator, nelimitându-se în mod obligatoriu doar la spațiul locuinței salariatului. Condițiile impuse prin lege pentru ca o activitate de serviciu să poată fi încadrată în regim de telemuncă sunt ca aceasta să se desfășoare în mod regulat, cel puțin o dată pe lună și în mod voluntar de către angajat, prin utilizarea mijloacelor puse la dispoziție de tehnologia informației și comunicațiilor.

Activități în regim de telemuncă pot desfășura majoritatea angajaților care la birou lucrează preponderent la calculator în domenii ca turismul, informatica sau chiar sectorul bancar.

Motivul pentru care telemunca nu este încă un concept popular în România

Telemunca oferă o mulțime de de beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ceea ce-i privește pe primii, prospectul de a limita răspândirea infecției cu COVID-19 ar trebui să fie un motiv suficient de bun pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui să-i motiveze posibilitatea de a reduce numărul punctelor de lucru și a economisi bani cu întreținerea și chiria.

Pentru angajați pe de altă parte, telemunca reprezintă șansa de a elimina complet din programul lor timpul consumat până în prezent cu naveta, economisirea banilor pentru alimentația la serviciu și posibilitatea de a lucra într-un mediu confortabil și plăcut, în deplină liniște.

Din păcate însă, în ciuda tuturor acestor avantaje imbatabile, telemunca vine la pachet și cu o serie de provocări atât organizatorii cât și legislative care îi știrbesc din popularitate.

Lucrând în regim de telemuncă, chiar dacă dispun de aparate electronice cu acces la internet, majoritatea angajaților sunt lipsiți de colectiv, dar și de materialele pe care le foloseau la comun cu colegii lor și pe care nu le pot multiplica pentru obținerea unor exemplare personale. În plus, în cazul în care optează pentru lucrul de acasă, șterg limita dintre viața profesională și cea personală, lucru care îi poate afecta la nivel emoțional pe termen lung.

Cu probleme legislative legate de telemuncă se confruntă în special anagajatorii. Chiar dacă nu mai lucrează în biroul amenajat de ei, angajatorii au obligația legală să se asigure că locul ales de angajații lor respectă normele de protecție și securitate în muncă. Nu este simplu să-ți ferești angajatul de pericole atunci când acesta nu se mai află sub supravegherea ta directă și din acest motiv cel mai bine ar fi să colaborezi cu Euramis, o firmă de protecția muncii din București, care să te ajute să asiguri un mediu de lucru optim.

De asemenea, atât munca la domiciliu cât și telemunca, indiferent de locul unde se desfășoară ea, presupun o atenție sporită în vederea protecției datelor cu caracter personal ale angajaților. Chiar dacă nu lucrează din biroul angajatorilor lor și nici nu folosesc resursele firmei, angajații trebuie să fie bine protejați pe internet astfel încât nimeni să nu le poată modifica, divulga sau pierde datele cu caracter personal.

Toate aceste provocări menționate mai sus reprezintă teme de gândire atât pentru angajatori cât și pentru angajați și se recomandă găsirea unor soluții viabile pentru rezolvarea fiecăreia dintre ele pentru situația impunerii regimului de telemuncă pe termen lung, în contextul unui nou val de îmbolnăviri.

Advertorial susținut de Oblyo Digital Agency

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News