Cât de pregătită e România pentru educație sexuală și parteneriat civil. Ionela Băluță (cercetător): Vreau să vorbim pe date. Momentan avem doar niște discursuri ale unor politicieni

Cel puțin în privința importanței introducerii educației sexuale, societatea civilă atrage atenția, tot mai mult, încă de când generația actuală de absolvenți de liceu intra pe porțile școlii. Toate seriile de elevi, cel puțin din 2010 încoace, au fost în mijlocul acestei dezbateri.

Totodată, având în vedere amploarea pe care au luat-o partidele extremiste din țara noastră, mai ales de la ultimele alegeri încoace, apare tot mai des ideea nevoii de reformă a educației, cu scopul protejării valorilor democratice la care am aderat, mai eficient sau nu, în ultimele trei decenii.

Pe lângă acestea, este evidențiată tot mai mult nevoia de educație financiară, de lecții despre istoria religiilor sau chiar importanța unor cursuri despre modul în care ne vor afecta schimbările climatice, digitalizarea și alte provocări ale prezentului.

Din acest punct de vedere, proiectul „România educată”, singura moștenire lăsată în urmă de Klaus Iohannis, după două mandate la Cotroceni, a dezamăgit profund, prin lipsa de reforme reale în sistemul de învățământ.

Dar lăsând la o parte eșecul acesta, lipsa de viziune persistă, iar scuza că societatea nu e suficient de pregătită pentru o reformă reală devine un laitmotiv nu doar atunci când vorbim despre corupție și nepotism, ci și atunci când facem referire la egalitate de gen sau drepturile persoanelor LGBTQIA+.

Ionela Băluță: Aceste scuze că populația n-ar fi de acord vreau să fie probate prin cercetări făcute serios

În opinia profesoarei universitare Ionela Băluță, din cadrul FSPUB (Facultatea de Științe Politice a Universității București), înainte de toate, contează dorința statului de a măsura, în mod real, opiniile românilor, pentru ca mai apoi să realizeze o reformă plecând de la date concrete.

Î: Câtă vreme politicienii se vor scuza constant că societatea nu e pregătită pentru progres sau cel puțin pentru respectarea drepturilor tuturor, în condițiile legii, cum putem schimba mentalitatea oamenilor, ca apoi ei să pună presiune pe lideri? Vedem că scuza aceasta apare foarte des, mai ales atunci când vorbim despre implementarea educației sexuale, de pildă. Totodată, prin aceeași umbrelă a lipsei de pregătire a societății, premierul Marcel Ciolacu nu vede ca prioritară cererea familiilor gay, cât și a cuplurilor heterosexuale aflate în concubinaj, de a încheia parteneriat civil.

Ionela Băluță, profesoară universitară: „Începem gradual și, în opinia mea, în școli este nevoie de educație civică, educație pentru valori democratice și educație sexuală. Iar aici avem cercetări la nivel național care arată că populația și le dorește. Un studiu al Societății pentru Educație Contraceptivă și sexuală din 2022 arată că 77%  dintre respondenți sunt de acord cu introducerea educației sexuale în școli. Lucru confirmat de curând în barometrul realizat de Asociația MozaiQ.

Și atunci, prin aceste trei tipuri de educație, care mie mi se par fundamentale, în funcție de conținutul pe care îl punem și cum îi vom pregăti pe profesori, noi pregătim terenul ca generațiile care vin să fie mult mai deschise și conștiente, inclusiv în ceea ce privește drepturile pe care ei le au. Adică vor identifica situații de discriminare, inegalități. Eu cred că aici trebuie pusă o maximă presiune pe politicieni, pentru că aici nu au nicio scuză. Populația de fapt este de acord cu educația civică, educația pentru democrație și educație sexuală.

Povestea cu feminismul și drepturile comunității LGBT este o altă discuție. În primul rând, eu aș vrea să am mai multe date, pentru că aceste scuze că populația n-ar fi de acord vreau să fie probate prin cercetări făcute serios, din punct de vedere cantitativ și calitativ, cu metodologie validată științific. Vreau să vorbim pe date, că așa, dacă ne bazăm pe sondaje de opinie făcute după ureche, de institute de sondare a opiniei care nu au specialiști pe egalitate de gen, drepturile LGBT și care nu știu să formuleze întrebările sau să formeze operatorii - acelea nu sunt date reale.

Deci, a doua presiune pe care trebuie să o punem pe politicieni este să le spunem - „foarte bine, dacă așa susții dumneata, domnule premier, vreau date validate științific, finanțate de statul român”. Până acum, anchetele folosite de noi nu au fost finanțate de statul român, ci mai degrabă de celebrele fonduri norvegiene, fie de alte entități internaționale. După ce vom avea datele acestea ne vom putea întreba ce facem.  Eu la nivel microsocial pot identifica niște explicații și factori de respingere, de exemplu, a feminismului. Dar nu îmi dau seama, la nivelul populației, care sunt mai exact aceste lucruri. Poate că nici nu există. Avem date care ne spun că românii se tem de feminism? Nu, avem doar niște discursuri ale unor politicieni sau ale unor intelectuali cu valori conservatoare, uneori foarte conservatoare, ca să nu le numesc altfel”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News