Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cât de mult cred românii în conspirații. Comparație în UE. Sociolog, explicație: Inegalități marcante
Pexels / Cât de mult cred românii în conspirații. Comparație în UE. Sociolog, explicație: Inegalități marcante
Românii sunt înclinați să creadă teorii ale conspirației. Ce explicație oferă un sociolog.
Românii sunt înclinați spre a crede teorii ale conspirației, afirmă un studiu realizat de Uniunea Europeană în România. Printre ideile în care românii cred se numără că „prin virusuri suntem controlați de guverne”, „tratamentul pentru cancer există, dar este ascuns populației” sau că „cercetarea în spațiu nu aduce niciun beneficiu”, relatează Digi24. Aproximativ 53% din respondenții români susțin aceste afirmații, ciprioții și bulgarii susținând și ei în procent similar ideile.
„În sondaj au fost testate și unele afirmații care nu au niciun fel de bază științifică sau sunt chiar conspiraționiste, legate, așa cum ați citat, de originea virușilor, de vaccinuri, de valoarea cercetării sau investigării spațiului cosmic și ce este de reținut aici, pentru că au fost menționate și statele membre cu majorități mai deschise sau mai apropiate de adevărul științific și în câte există majorități mai îndepărtate de adevărul științific.
Există în mod clar o diferențiere în interiorul Uniunii Europene și țara noastră face parte dintr-un grup mai larg de state în care prevalează aceste opinii, credințe păreri în rândul populației, care este mai rezervată față de știință sau contravin adevărurilor științifice. Toate aceste țări prezintă o serie de trăsături în comun. Sunt țări cu un nivel mai scăzut de dezvoltare, cu inegalități marcante de venituri și avuție, cu un nivel mai redus de încredere și coeziune socială, inclusiv încredere în autorități și în știință”, a explicat sociologul Iulian Stănescu.
Cauzele prezente în România
„În opinia mea, ar fi două seturi mari de cauze pentru care acest fenomen se manifestă în România. Primul este relativ ușor de identificat și constă în dezinvestirea în învățământ în ultimii 20 sau 30 de ani. Sunt cheltuieli foarte reduse privind susținerea sistemului public de învățământ, comparat cu alte state europene, inclusiv state din regiune. Efectele dezinvestirii în învățământ sunt observabile în rândul performanțelor școlare și a ratelor deplorabile de promovabilitate deplorabile la examenele naționale. Toate acestea au la bază o pierdere critică de valoare umană în învățământ, pierdere care este cauzată de salariile mici din învățământ din anii 90 și prima parte a anilor 2000.
În a doua parte avem cauze de profunzime și sunt mult mai dificil de cuantificat. În esență ele țin de ceea ce se cheamă modele sociale de succes, adică ceea ce oferă unei persoane prestigiu social. Față de acum 30 de ani, oamenii de știință, savanții, oamenii de cultură nu mai reprezintă modele sociale de succes în România, cel puțin pentru o majoritate a populației. Aici sunt, bineînțeles, mai multe cauze care stau la baza acestui fapt. În primul rând școala nu mai reprezintă o cale de succes în viață. Se spunea în poporul român „ai carte, ai parte”. În ultimii 20-30 de ani au apărut și alte vorbe de înțelepciune. Nu contează ce diplomă ai, contează ce știi să face și s-a ajuns la nu contează ce știi, ci contează pe cine cunoști”, a mai spus sociologul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
