Casele răcoroase din antichitate erau construite cu un material natural. Oricine le poate urma exemplul
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 06 iul 2022, 12:49
WhatsApp
Sursă foto: Unsplash (Annie Spratt)
Sursă foto: Unsplash (Annie Spratt)
Casele răcoroase ale oamenilor din antichitate au rezistat până astăzi, multe dintre acestea fiind și acum locuințe private. 

În orașul antic din Yemen, Sana'a, clădirile de noroi se înalță pe mai multe etaje. Structurile falnice sunt construite în întregime din pământ și decorate cu modele geometrice izbitoare. Clădirile de pământ se îmbină cu munții de culoare ocru din apropiere. Arhitectura de chirpici din Sana'a este atât de unică, încât orașul a fost recunoscut ca sit al Patrimoniului Mondial Unesco.

Chiar dacă clădirile din Sana'a au o vechime de mii de ani, ele rămân ”teribil de contemporane”, spune Salma Samar Damluji, co-fondatorul Daw'an Mud Brick Architecture Foundation din Yemen și autorul cărții The Architecture of Yemen and its Reconstruction. Structurile antice sunt încă locuite astăzi și majoritatea rămân reședințe private.

Problema climatică a construcțiilor

Industria construcțiilor reprezintă 38% din emisiile globale de dioxid de carbon. Schimbarea betonului cu materiale mai puțin poluante este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice, avertizează oamenii de știință. Betonul, un element de bază al construcției moderne, are o amprentă uriașă de carbon. Clădirile din beton reprezintă aproximativ 7% din emisiile globale de CO2 – substanțial mai mult decât industria aviației, care este responsabilă pentru 2,5% din emisii. La nivel mondial se produc 4 miliarde de tone de ciment, componenta cheie a betonului, în fiecare an.

”Nu mai putem trăi în aceste jungle de beton”, spune Damluji, conform BBC. ”Trebuie să luăm în considerare mediul și biodiversitatea. Nu putem construi izolat”.

Potrivit lui Damluji, noroiul ar putea fi alternativa durabilă perfectă la beton. Construcția cu noroi are un impact foarte scăzut asupra mediului, iar materialul în sine este complet reciclabil, spune ea.

Reînvierea unei tradiții străvechi

Orașul Djenné se află în regiunea deltei Nigerului din centrul Mali. Fondată în anul 800 d.Hr., a devenit un important loc de întâlnire pentru comercianții care călătoreau din Sahara și Sudan. Djenné este cunoscut pentru arhitectura sa magnifică de pământ, în special pentru Marea Moschee, care este cea mai mare clădire de chirpici din lume, având o înălțime de aproape 20 m și fiind construită pe o platformă de 91 m lungime.

În fiecare an, locuitorii din Djenné se adună împreună pentru a repara moscheea, supravegheați de o breaslă de zidari seniori. Acești maeștri constructori sunt venerați pentru experiența și talentul lor în societatea maliană, spune Trevor Marchand, profesor emerit de antropologie socială la Școala de Studii Orientale și Africane din Londra și autorul cărții Masonii din Djenné.

”Maeștrii constructori sunt recunoscuți pentru puterile lor supranaturale de a aduce elemente de protecție clădirilor și oamenilor care locuiesc acolo”, spune Marchand.

Lutul este un simbol important al coeziunii sociale, spune Marchand.

”Toți participă. Băieții și fetele amestecă noroiul, femeile aduc apa și zidarii conduc activitatea”, adaugă Marchand.

Beneficiile unor clădiri din lut, noroi sau chirpici

Natura respirabilă a noroiului are multe beneficii. Nămolul este poros și permite pătrunderea umidității în casă, îmbunătățind calitatea aerului din interior. Pământul are capacitatea de a absorbi excesul de umiditate din aer și de a o elibera, dacă este necesar, motiv pentru care spunem că aceste case ”respiră”. 

Astfel de clădiri pot rezista la evenimente extreme precum cutremure și vânturi puternice ”datorită capacității structurii sale de a distribui sarcina cu care se confruntă pe suprafața sa, spre deosebire de beton sau ciment”, spune Damluji.

Dar rezistența clădirilor cu noroi la cutremure depinde de intensitatea undelor seismice și de solul în care sunt construite. Clădirile din noroi sunt ”de asemenea protejate de ploile sezoniere și de inundațiile rapide datorită tencuielii exterioare rezistente la umezeală și protecțiilor utilizate în mai multe straturi de acoperire și tencuială de noroi rafinat, cenușă și var”, spune Damluji.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?