O noutate ca formulă narativă, cartea aceasta este un studiu de microistorie, o lucrare de nonficțiune pe care autorii au scris-o cu gândul la bunici. E prea reală ca să fie o poveste, dar poate fi citită ca o poveste. E prea personală ca să fie un studiu științific, dar se bazează pe surse documentare tratate cu toată rigoarea științifică. Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga au documentat povestea bunicilor Anei timp de peste 10 ani. Cartea conține peste 300 de fotografii inedite, date din documentele păstrate în familie, din corespondență, din interviuri cu membrii familiei, din presa interbelică, din lucrări publicate, jurnale de război, arhivele publice și dosarele Securității. Tabloul unei epoci se rafinează prin destinele individuale și prin istoriile personale. Iar căutarea lor este o călătorie care nu se sfârșește niciodată. Cine o începe știe că efortul merită pe deplin. 

Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga:

„Aceasta este povestea lui Radu C. Mihail, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, militar neînfricat pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial și viitor colonel a cărui insolență i‐a înfuriat teribil pe comuniști, și a frumoasei Ana Vasilescu, educatoare în perioada interbelică, Miss Ciuc în 1930 și, din câte se știe și avem toată îndreptățirea să credem, râvnitoare să devină o bună mamă de familie. 

Poftiți în lumea de acum 100 de ani, în care ei doi se pregăteau pentru viață și, credeți‐ne pe cuvânt, o făceau cu mare entuziasm, pentru că aveau toate motivele să fie încrezători. Când Radu Mihail își începea cariera de ofițer și absolvea școală militară după școală militară, Ana Vasilescu învăța să devină o bună maîtresse de maison, adică un soi de stăpână a casei, coordonatoare a personalului de serviciu și executantă ea însăși a treburilor domestice. Iar învățătura asta nu însemna deloc biletul de intrare triumfală într‐o viață anostă de gospodină, cum ne‐am putea închipui azi, ci dobândirea unui arsenal zdravăn de cunoștințe practice, vrednicie, tact și seninătate în rezolvarea treburilor zilnice. Un arsenal neprețuit de trucuri și rețete pe care le veți putea folosi din plin. 

Cum arăta lumea duios imperfectă a bunei rânduieli veți afla din povestea lor, din albumul de familie și din caietul secret al Anei Vasilescu, în care se găsesc multe delicii pentru vremurile de azi. Cum se clatină lumea așezată a Anei și a lui Radu în al Doilea Război Mondial veți afla din scrisori și din fotografii. Priviți‐le în voie, fotografiile spun multe. Cum se zguduie lumea lor din temelii după război aflați din memoriile lui Radu Mihail și din dosarul lui de urmărire de la Securitate. Citiți fără să vă‐ntristați, poate că n‐a fost tocmai norocos, dar a avut izbânzile lui. Ce rămâne întreg și neatins din acea lume, ca și cum răul a trecut în grabă și a uitat să distrugă, asta veți înțelege singuri și are să vă fie de folos mereu. Cu grijă, e mai fragil decât ceșcuțele din porțelan și mai diafan decât o boare. Ah, ați simțit, nu‐i așa?” 

Fragment din carte:

„Pe o fotografie făcută în studio, imprimată ca o carte poștală, Radu îi scrie, la 23 iulie 1934: „Anei mele scumpe și dragi”.

Într‐un an și jumătate, Ana și Radu se apropiaseră suficient de mult pentru o astfel de adresare tandră. Fotografiile îi înfățișează de aici înainte împreună în excursii, la picnicuri, în drumeții, la schi. Alături de câțiva prieteni, Ana și Radu sunt probabil într‐o excursie la munte, vremea e bună, soarele strălucește puternic, pentru că în fotografie fețele tuturor sunt scăldate în lumină. Ea se întoarce spre el și‐l privește râzând, cu o afecțiune care e înduioșătoare. Ana Vasilescu și Radu C. Mihail s‐au căsătorit la 20 septembrie 1936. Ea avea 30 de ani, el 32. La nuntă, Ana poartă o rochie lungă, albă și un voal simplu, fixat pe cap cu o coroniță cu două rânduri de perle, așezată pe o parte. La gât are un medalion oval din porțelan, tivit cu aur, pe care e pictată icoana Fecioarei. În buchetul ei sunt garoafe albe, tuberoze și frunze de ferigă. Radu poartă uniformă militară de ceremonie, cu mănuși și sabie." 

Despre autori

ANA IORGA este prezentatoare de televiziune la Antena 3 CNN și lingvist la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”. Doctor în filologie la Universitatea din București. A realizat sute de reportaje, documentare, interviuri și transmisiuni live. Prezintă jurnale de știri și emisiunea lingvistică Pe cuvânt. A transmis live de la unele dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă: beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika, Funeraliile Regelui Mihai I al României, vizita Papei Francisc în România, Jubileul de Platină al Reginei Elisabeta a II-a. A intervievat zeci de personalități: generalul Christopher Ghika, Pascal Bruckner, Ken Follett, Antonio Pappano, Marek Janowski, Zubin Mehta, Care Santos, Mihail Șișkin, Jean Delumeau, Maxim Vengerov, Vadim Repin, Neagu Djuvara. A realizat documentare despre fenomene sociale grave și evenimente fundamentale din istoria României: România de sânge albastru, Mica Românie Mare, Împăcați cu păcatul, Și ne izbăvește de cel rău. A publicat, în calitate de coautor, cărțile Mesele de odinioară și Marea Unire pentru cei mici. A primit premii pentru jurnalism și știință: Medalia de bronz la New York Festivals (2019) la categoria Current Affairs pentru reportajul Românce ucise în tăcere și Premiul Academiei Române (2013) pentru contribuția la cartea The Grammar of Romanian, publicată la Oxford University Press.

FILIP-LUCIAN IORGA este istoric și scriitor, urmaș al unui vechi neam de moșneni. Doctor în istorie al Universității din București, cu stagii de studii și de cercetare la Universitatea Sorbona și la INALCO (Paris), postdoctorat la Academia Română. Lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din București, Departamentul de Studii Culturale. Inițiatorul proiectului de cercetare „Memoria elitelor românești”. Fellow al Royal Numismatic Society, membru al Royal Historical Society, al Comisiei Internaționale pentru Demografie Istorică (ICHD), membru în Consiliul Știinţific al Institutului Român de Genealogie și Heraldică Sever Zotta. În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. A publicat 12 cărţi, printre care: Strămoși pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române, Un cântec de lebădă. Vlăstare boierești în Primul Război Mondial, Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara), Le tempérament oecuménique (convorbiri cu Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall), Copilărie regală, Moșnenii Bărăganului. Istoria crucilor din piatră de la Poiana, județul Ialomița (cu Andreea Panait). Împreună cu Ana Iorga a mai publicat volumele Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moșilor și Marea Unire pentru cei mici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News