Măştile, realizate manual din materiale textile şi din alte materii prime naturale, înfăţişează personaje groteşti sau comice care provin din lumea satului, rod al superstiţiilor sau al manifestărilor ludice din sânul comunităţii, menite să înfiereze, prin apelul la jocuri şi farse, lenea, necinstea, avariţia, lipsa altruismului etc.
Încă utilizate în satele din Moldova şi Maramureş în perioada Sărbătorilor de iarnă, când grupurile de colindători duc mai departe vechile datini româneşti ce îşi au originea în unele ritualuri păgâne asimilate de creştinismul popular, măştile tradiţionale din ţara noastră constituie simboluri ancestrale, de o foarte bună calitate estetică, ce provoacă interesul şi curiozitatea publicului.
În deschiderea expoziţiei, care se va afla la dispoziţia publicului în perioada 31 ianuarie-13 februarie, vor susţine alocuţiuni directorul adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, prof. univ. dr. Cristian Luca şi artistul Paul Buţă. Paul Buţă este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti creatori de măşti tradiţionale din România.
Artistul Paul Buţă
Actor la Teatrul Muzical 'Nicolae Leonard' din Galaţi, etnolog şi documentarist la Centrul Cultural 'Dunărea de Jos' din Galaţi, a redescoperit şi făcut cunoscute publicului din ţară şi din străinătate măştile tradiţionale româneşti, cele create pentru dansuri, ceremonii şi vechi obiceiuri, dar şi cele funerare, toate având în vechime o evidentă putere simbolică, scrie ICR Veneţia. În calitate de meşter popular, Paul Buţă a realizat circa 1500 de măşti tradiţionale româneşti, în ultimii 20 de ani, în atelierul său din localitatea şi viţa (jud. Galaţi), măşti pe care le-a expus în ţară şi în străinătate (Australia, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Marea Britanie, Suedia, SUA).
Măştile de capre, urşi şi arapi, utilizate în cadrul tradiţiilor de Crăciun şi Anul Nou, alături de cele care reprezintă personaje fantastice (căpcăuni, vrăjitoare, zâne, etc.), aveau funcţiuni apotropaice, fiind deci menite să alunge răul din comunitate şi să aducă un an mai îmbelşugat, lipsit de epidemii şi epizootii. Carnavalul de la Veneţia, care şi-a deschis porţile sâmbătă, 27 ianuarie, se desfăşoară până în data de 13 februarie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- SRI face angajări. Posturile pentru care puteți aplica. Vă puteți înscrie în cursă până la finalul lunii mai
- Micii pe care îi mâncăm nu mai au nicio legătură cu micii adevărați. Ingredientul care lipsește cu desăvârșire. Medicul Alin Popescu: Aș da o lege să se schimbe compoziția
- Cea mai mare inutilitate din București. Primarul de sector care credea că va da lovitura și turiștii vor lua cu asalt construcția
- Numerologul Romeo Popescu, previziunile pentru luna mai, în funcție de cifra destinului: Cine are idei geniale și face rost de bani
- BANCUL ZILEI: Ardeleanul și avocatul...
- Cât a plătit o mămică pentru 3 felii de cozonac la supermarket: Nici nu-ți vine să-l mai mănânci / video
- Vacanța ieftină în Istanbul nu mai există! ”Prețurile de acum încolo vor fi exagerate”. Ce notă de plată a primit o familie de români cu un copil mic după masa de prânz
- SONDAJ de ultimă oră pentru Primăria Capitalei: Procentul celor 27% pe care-i vor și de care se tem, deopotrivă, candidații
- Dedesubturile pensionării lui Iohannis. Chirieac: Acest lucru e un mare secret pentru mine
- Bătrânica din Germania e istorie: Acum, toți samsarii merg la grădiniță! Nouă tactică pe piața auto second hand