Manifestațiile au izbucnit inițial în weekend, în orașul Zhanaozen din regiunea Mangystau, bogată în petrol, declanșate de ridicarea plafoanelor de preț la gazele petroliere lichefiate (GPL).

De atunci, s-au răspândit în mai multe orașe, inclusiv în centrul regional Aktau de pe coasta Mării Caspice a țării, precum și într-o tabără de muncitori folosită de subcontractanții celui mai mare producător de petrol din Kazahstan, Tengizchevroil. Protestele au implicat mii de oameni. Astăzi, manifestațiile au dus la căderea Guvernului (citește mai mult AICI).

Capitala Kazahstanului și-a schimbat numele de 4 ori în aproape două secole

Nur-Sultan, capitala Statului din Asia Centrală, nu a avut întotdeauna această denumire. Numele orașului a fost, în ultimii 200 de ani, după cum urmează:

1. Akmolinsk, la fondare în anul 1830, ca un avanpost cazac, în urma unui ordin. Fondatorul a fost Feodor Kuzimici Șubin al doilea, participant la bătălia de la Borodino. Pentru meritele sale în dezvoltarea relațiilor ruso-kazahe, Șubin a fost decorat cu ordinul „Sfânta Ana” gr. II.

2. Țelinograd a fost denumirea dată în anul 1961, ca un centru a exploatării solului virgin din Kazahstanul de Nord și de Sud.

3. Akmola a fost denumit în 1992. În traducere kazahă, cuvântul „Akmoea” înseamnă „Altarul Alb” (sau „Mormântul Alb”). Acest lucru se explică prin faptul că la 20 km de oraș se află tractul cu același nume, în partea de sus a unui deal de calcar alb, unde este înmormântat veneratul Abîlai hanoi kipceakc Niaz bi.

4. Astana a fost denumirea dată în anul 1998.

5. Nur-Sultan este cea mai recentă schimbare a numelui capitalei și a fost dată la 23 martie 2019, în semn de prețuire pentru președintele  Nursultan Nazarbaev, cel care a condus țara între 1991 și 2019. Anterior acesta a fost premier al Kazahstanului, scrie Wikipedia.

*De menționat că Nur-Sultan a fost capitala statului decât după anul 1997.

Kazahstan, proteste masive din cauza creșterii prețului la energie. Vlășceanu: S-a dublat peste noapte. E foarte interesant unde au loc manifestațiile

Într-un interviu exclusiv pentru DC News, analistul de politică externă Andrei Vlășceanu a comentat evenimentele careu au avut loc în ultimele zile în Kazahstan și a vorbit despre cauzele care au determinat inflamarea societății:

„Problema a plecat de la faptul că, în prezent, la nivel mondial există o criză energetică. Aici e o criză energetică și pentru cei care oferă resursele energetice pe piață, dar și pentru cei care le cumpără. Asta o resimțim și noi, în România, din plin, la facturile individuale și deja ne usucă. Însă, din informațiile publice, motivul pentru care Guvernul din Kazahstan a luat acea decizie, ca prețurile să fie liberalizate, a fost în ideea în care să se facă acumulare de capital pentru investiții în infrastructură, pentru modernizări, etc.

Totuși, aceste liberalizări au afectat prețul, iar acesta s-a dublat peste noapte, fapt care i-a afectat foarte mult pe cetățenii obișnuiți. În majoritatea cazurilor ei folosesc GPL. Peste 50% din mașinile din Kazahstan merg pe GPL. Prin urmare, oamenii au fost nemulțumiți și au ieșit în stradă. Foarte interesant, aceștia au ieșit să protesteze în Almatî, foarte aproape de granița cu Republica Populară Chineză, iar pe acolo circulă și petrolul din Kazahstan care se întoarce sub formă de kerosen sau benzină din China. E vorba de un acord între cele două țări. Din acest punct de vedere, reprezintă o problemă destul de mare (...)“, a precizat, pentru DC News, analistul Andrei Vlășceanu (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News