Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, transmite că apetitul său pentru viaţa politică românească este redus, în contextul în care este vehiculat ca unul dintre favoriţii la alegerile prezidenţiale din 2024. 

Răspunzând unor reacţii la recentul discurs de la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti, unde a analizat ceea ce a numit Paradoxul Românesc - un discurs îndelung citat şi comentat de presa din România, Mircea Geoană, românul cu cea mai importantă funcţie internaţională, a ţinut să facă, tot în mediu academic, la Cluj, câteva precizări:

„Am descris pe larg nevoia realizării unui Salt Istoric de dezvoltare pentru țară noastră, de primenire a Proiectului Național. Am propus 5 Obiective Naționale, care să fie negociate și asumate de toți actorii relevanți din societate, dincolo de ciclurile electorale și de liderii politici ai momentului. Și pentru că unii comentatori l-au citit în cheie electorală, vreau să clarific motivul real pentru care sunt pasionat, mă implic și comunic pe toate aceste teme legate de prezentul și viitorul națiunii noastre.

Apetitul meu pentru politica românească este foarte redus. A vorbi despre marile subiecte ce îi preocupă pe români, fie ele politice, economice sau sociale nu are de-a face cu pregătirea vreunei presupuse candidaturi. Așa cum văd eu lucrurile, obligația unui lider este de a da țării sale toată experiență, devotamentul și dragostea de care este capabil. Voi continua să fac acest lucru indiferent de poziția pe care o ocup”, a transmis Mircea Geoană.

Mircea Geoană, discurs incendiar la Cluj-Napoca

După „Paradoxul Românesc”, discursul memorabil rostit pe 27 octombrie la Academia de Studii Econimice din Bucureşti, la   Conferinţa Internaţională „Viitorul Europei”, Mircea Geoană a avut astăzi, 17 noiembrie, o intervenţie incendiară la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe organizate sub egida think-tank-ului de politici publice Proiectul România 2030.

"Mă bucur că Proiectul România 2030 a ales tema inegalităților de dezvoltare că subiect al conferinței de astăzi. Pentru că astăzi vreau să vă vorbesc despre unul dintre Obiectivele Naționale pe care le-am propus. Poate cel mai important. O problemă veche, mereu amânată și niciodată rezolvată. Care stă ca un pumnal în inima națiunii, ne otrăvește prezentul, ne amenință viitorul și ne distruge încrederea. Care ne oprește să ne atingem potențialul, care face ca tinerii să plece pe capete din țară și îi condamnă pe cei vârstnici să moară cu zile. Nedreptatea este tema despre care vreau să vă vorbesc astăzi, și mâine, și în fiecare zi, până când vom reuși să-i găsim, împreună, un răspuns.

Discuția de astăzi este despre criza inegalităților de dezvoltare. Despre marile diferențe dintre gloria macroeconomică și nivelul de trai al omului de rând. Despre dezechilibrele redistribuirii în societate și pe regiuni. Despre cum transformăm creșterea economică în bunăstare socială. Înainte de orice, va trebui să avem îndrăzneala să vorbim despre expresia cea mai brutală a nedreptății, sărăcia.

Dincolo de formulările tehnice, dincolo de cuvintele care vor să presare optimism peste realitate, în orice societate cu ambiții moderne pândește - nemișcată și necruțătoare - sărăcia.

Sărăcia nu e un semn al vremii noastre. Vine din preistorie și există peste tot. La nivel planetar, sărăcia e regula. N-ar trebui să ne sfiim să vorbim despre sărăcia din Romania. Poate e mai comod să pronunțăm "inegalități de dezvoltare" sau "diferențe la nivelul calității vieții". Dar suferința directă și materială rămâne la primul ei nume de botez”, a mai spus acesta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News