Data actualizării: 07.10.2024 18:03
Data publicării: 07.10.2024 18:00

Candidatura Dianei Șoșoacă și motivarea CCR. Prof. Liviu Drăgănescu, fost procuror la Curtea Constituțională, aduce la lumină un lucru extrem de interesant

Autor: Andreea Deaconescu | Categorie: Stiri

Inquam Photos / Casian Mitu

Subiectul principal al acestor zile este legat de admiterea, de către CCR, a contestației înaintate şi de anularea Deciziei BEC privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru președinție. DC News a vorbit cu domnul Liviu Drăgănescu, constituționalist, fost procuror şi fost profesor la Institutul Național al Magistraturii despre aceste atribuții ale Curții.

A. Curtea Constituțională verifică în ce măsură candidatura respectivă este în conformitate cu dispozițiile legii fundamentale

A.D.: Curtea Constituțională a admis, în data de 5 octombrie, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea președintelui, contestația care o viza pe doamna Diana Șoșoacă, candidat la președinția țării. Prima întrebare ar fi ce înseamnă mai exact, constituțional vorbind, această atribuție și care e temeiul legal al Curții.

Liviu Drăgănescu: Da, este o atribuție a Curții Constituționale, care există de mai mult timp. Eu am participat la alegerile trecute ca procuror de ședință în cadrul examinării acestor contestații. Deci această atribuție există.

Ceea ce se afirmă acum în mass media că n-ar fi existat - (n.r., atribuția)... (N.r., Atribuția) există, a fost și la alegerile trecute. Într-adevăr, acum elementul de noutate este acela că, astfel cum se afirmă în mass media, "s-a invalidat o candidatură". În sensul în care Curtea Constituțională are această atribuție în cadrul verificării respectării dispozițiilor privind alegerea președintelui României, verificării în raport cu dispozițiile constituționale. Are acest atribut (n.r., Curtea Constituțională) și l-a oferit legiuitorul cu mult timp în urmă - verifică în ce măsură candidatura respectivă este în conformitate cu dispozițiile legii fundamentale (...).

Nu avem motivarea deciziei Curții Constituționale. Observați că mulți (inclusiv anumiți domni care spun că sunt profesori de drept constituțional) spun "motivația". Nu e vorba de "motivație", e vorba de "motivare". "Motivația" înseamnă un anumit imbold care te face să săvârșești anumite acte.

(...) Nu avem motivarea Curții Constituționale. În opinia mea, motivarea Curții Constituționale [repet, eu am participat la astfel de contestații la alegerile trecute, adică la alegerile precedente, deci nu de acum (n.r., ci,) când eram în funcție] - și eu am fost procuror al Curții Constituționale și am participat la aceste contestații.

Și anume, ce vreau să vă precizez, legat de subiectul zilei, că până la urmă acesta este mai important în opinia mea decât alte aspecte. În opinia mea, motivarea Curții Constituționale se va axa pe faptul că nu a fost respectat principiul loialității constituționale. Acest principiu este, în jurisprudența Curții Constituționale, cu mult timp în urmă, dacă vă veți uita inclusiv la sesizarea cu privire la existența unui conflict constituțional între puterile statului, între autoritățile statului, pe care a formulat-o fostul prim-ministru Florin Cîțu, în situația în care a fost moțiunea de cenzură.

Curtea Constituțională s-a pronunțat că este un conflict, dar moțiunea de cenzură trebuie supusă analizei Parlamentului. Și Curtea Constituțională, în decizia din 2019, a precizat că puterile statului trebuie să aibă o loialitate constituțională.

Aceasta ce înseamnă? Înseamnă că, pe de o parte, trebuie respectat principiul separației puterilor în stat, dar autoritățile statului trebuie să colaboreze în mod loial. Acest principiu poate fi mutat și la atitudinea pe care un candidat (și acum revin la subiectul zilei) trebuie să o aibă față de normele constituționale. Acesta este cel mai important aspect.

Adică nu contează persoana în sine. Nu mă refer acum la doamna Șoșoacă, pentru că noi personalizăm foarte mult în România. Nu trebuie să personalizăm, trebuie să vedem în ce măsură un candidat are această loialitate constituțională, care nu vizează doar colaborarea între instituții, ci vizează și viitoarea lui colaborare.

Pentru că un candidat (orice candidat, până la urmă), poate să fie președintele României. Și atunci vizează modul în care va colabora cu celelalte instituții ale statului. În opinia mea, decizia Curții Constituționale va fi întemeiată pe aceste aspecte.

Mai mult, toți știm că dispozițiile constituționale îi conferă președintelui României rolul de principal actor al politicii externe. Aici vizează modul în care președintele României - oricine va fi acesta - va trebui să respecte tratatele la care România este parte. Mai mult, va trebui să respecte dispozițiile constituționale.

Vreau să vă reamintesc că art. 80 alin. (2) din Constituția României prevede că președintele României veghează la respectarea Constituției.

Și în acest sens, președintele României trebuie să asigure și respectarea dispozițiilor constituționale care prevăd că România face parte din Uniunea Europeană.

B. Un termen imperativ pentru motivarea CCR?

A.D.: Legat de motivarea instanței. Când am putea-o vedea și care sunt efectele juridice?

Liviu Drăgănescu: Motivarea instanței încă nu a fost publicată. Ea se publică în Monitorul Oficial. Din anumite informații s-ar publica astăzi. Dar este posibil să fie publicată și în zilele următoare.

A.D.: Dar există un termen imperativ stabilit de lege pentru publicarea motivării?

Liviu Drăgănescu: Nu, nu există un termen imperativ stabilit de lege. Ea se va publica în Monitorul Oficial. Legea prevede acest lucru, da, dar nu există un termen că se publică într-o zi-două. Ea se va publica în Monitorul Oficial al României, sigur că da.

A.D.: Legat de sursele de informare. Noi avem site-ul CCR și avem Monitorul Oficial. Care are prioritate? Unde se publică prima oară?

Liviu Drăgănescu: Prima dată se publică în Monitorul Oficial. E adevărat însă, pe site-ul CCR, și de asta vă spun că este bine să verificați, se publică respectivele comunicate de presă. Și atunci se publică prima dată pe site-ul CCR. Adică nu este corect ce v-am zis (n.r., că se publică prima oară pe) Monitorul Oficial, dar pe Monitorul Oficial se publică actul oficial.

A.D.: Da. Pentru că este o prelucrare.

Liviu Drăgănescu: Pe site-ul CCR este un simplu comunicat, adică e cam ce v-am spus eu. E adevărat că vine de la Curtea Constituțională, nu doar de la un procuror sau un judecător. Dar oficial este pe Monitorul Oficial. Prima dată, însă, trebuie să apară pe site-ul CCR. Așa se întâmplă, am participat la atâtea dezbateri la Curtea Constituțională și întâi apărea pe site-ul CCR un comunicat că s-a admis excepția de neconstituționalitate sau obiecția de neconstituționalitate și se publica în Monitorul Oficial inclusiv decizia că am participat eu ca procuror în ședință, dar se publica mult mai târziu.

Deci, într-adevăr, întâi se publică pe site-ul CCR, dar nu este propriu-zis un act oficial.

A.D.: Comunicatul de presă, normal.

Liviu Drăgănescu: Pe site-ul CCR ați văzut că a apărut acest comunicat de presă, dar nu a apărut nimic legat de motivarea deciziei.

Aici este cel mai interesant lucru. Eu mi-am exprimat o opinie, vom vedea în ce măsură Curtea Constituțională îmi confirmă opinia mea. Că deocamdată este doar opinia mea. Nu este opinia Curții Constituționale (...).

Și sunt foarte curios să văd dacă va fi acest principiu (n.r., cel al loialității, mai sus amintit, invocat în motivarea Curții Constituționale) și faptul că președintele României trebuie să respecte dispozițiile legii fundamentale cu privire la atribuțiile sale.

Și cu asta cred că am spus totul. Și atunci vom vedea în ce măsură declarațiile și opiniile candidaților (și vreau să invoc aici o decizie a Curții Constituționale, unde s-a respins sesizarea cu privire la un conflict de natură juridică între președintele statului și autorități ale statului): era vorba de fostul președinte Traian Băsescu și autorități ale statului.

S-a menționat că președintele României poate să facă (indiferent că este candidat sau nu) declarații și aceste declarații nu declanșează un conflict juridic de natură constituțională, dar aceste declarații sunt luate în seamă fie ca program politic, fie ca intenții ale președintelui în funcție. Adică declarațiile unui candidat la președinție, indiferent cine este el, sunt extrem de importante cu privire la modul în care acesta va respecta Constituția României. Aici nu s-a menționat foarte mult în mass media.

Să așteptăm, totuși, publicarea deciziei. Eu m-am hazardat spunându-mi opiniile mele, dar, repet, opiniile mele sunt în conformitate cu legea fundamentală, nu sunt în conformitate cu altceva, adică nu vizează persoane sau alte lucruri. Adică sunt general valabile, nu reflectă opinii cu privire la o anumită persoană.