Născut la 18 august, 1830, la Palatul Schönbrunn din Viena, este primul copil  al arhiducelui Francisc Carol Joseph (1802 - 1878), care era fratele mai tânăr al împăratului Ferdinand I al Austriei. Mama lui a fost Prințesa Sophie Friederike Dorothée Wilhelmine de Bavaria (1805 - 1872).

Pentru că unchiul său, împăratul Ferdinand, era bolnav psihic iar tatăl său nu era ambițios și era în vârstă, tânărul arhiduce "Franzl", a fost crescut de mama sa ca un viitor împărat, cu accent pe devotament, responsabilitate și sârguință, potrivit Wikipedia.

Franz Joseph a avut trei frați și o soră: arhiducele Ferdinand Maximilian(1832–1867), viitorul împărat al Mexicului; arhiducele Karl Ludwig (1833–1896) tatăl viitorului arhiduce Franz Ferdinand de Austria; arhiducele Ludwig Viktor (1842–1919) și arhiducesa Maria Anna (1835–1839), care a murit la vârsta de patru ani.

În urma demisiei cancelarului Prințul Metternich în timpul Revoluției din 1848, tânărul arhiduce a fost numit guvernator al Boemiei la 6 aprilie însă nu a preluat postul niciodată. În schimb, Franz a fost trimis pe front în Italia, alăturându-se mareșalului Radetzky; a primit botezul focului la 5 mai la Santa Lucia. Curând arhiducele a fost chemat în Austria, la mijlocul lui iunie fiind alături de familie la Innsbruck. La Innsbruck Franz Joseph a întâlnit-o pentru prima dată pe verișoara lui primară, Elisabeta, viitoarea lui soție, atunci o fetiță de zece ani.

Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.

La începutul domniei sale, Franz Joseph a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg, care l-a îndrumat spre recâştigarea puterii monarhice absolutiste şi spre obţinerea unei poziţii de forţă în politica externă. Campanii militare au fost necesare împotriva maghiarilor, care s-au răzvrătit împotriva autorităţii centrale Habsburg în numele libertăţile lor antice. Franz Josef a abolit constituţia din 1849 şi şi-a mărit atribuţiile guvernamentale în 1852.

După 1850, Franz Joseph a trebuit să accepte eşecurile politicii externe austriece: Războiul Crimeii şi ruptura de Rusia precum şi războiul cu Sardinia din 1859, împotriva Casei de Savoia şi a lui Napoleon al III-lea, când a fost învins în vestita bătălie de la Solferino.

Regresul a continuat cu înfrângerea din războiul austro-prusac din 1866, care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar în 1867.

Franz Joseph a iniţiat modernizarea Vienei prin demolarea fortificaţiilor vechii cetăţi şi construirea celebrului bulevard Ringstrasse pe terenul eliberat.

Între 1848 şi 1867 Franz Joseph a fost ultima persoană care a ocupat funcţia de mare principe al Transilvaniei.

În data de 27 septembrie 1896 a inaugurat la Orşova (pe atunci în Austro-Ungaria), împreună cu regii Carol I al României şi Alexandru I al Serbiei, canalul navigabil de la Porţile de Fier. În aceeaşi zi a început o vizită oficială de trei zile în Regatul României.

La 24 aprilie 1854, la Viena, s-a căsătorit cu prinţesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach (Sisi), verişoara sa, care avea doar 16 ani. Sisi este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieţii de la curte şi întotdeauna a avut neînţelegeri cu familia regală. Împărăteasa era o călătoare pasionată şi rareori era văzută la Viena.

În 1885 Franz Joseph a întâlnit-o pe Katharina Schratt, actriţă care i-a devenit metresă. Relaţia lor a durat până la sfârşitul vieţii sale şi a fost tolerată de Sisi. Franz Joseph a construit vila Schratt în Bad Ischl pentru ea, şi de asemenea, i-a dăruit un mic palat în Viena.

Calendarul zilei de 18 august

1201 - Este fondat orașul Riga.

1227 - A murit  Ginghis Han.

1503 – A încetat din viaţă papa Alexandru al VI-lea, (numele laic Rodrigo de Borja).

1572: La Paris are loc căsătoria dintre viitorul rege Henric al IV al Franței și Margareta de Valois, fiica lui Henric al II-lea; se așteaptă o reconciliere dintre protestanți și catolici.

1750 – S-a născut compozitorul Antonio Salieri, îndrumător al lui Beethoven, Schubert şi Liszt (d.1825)

1850 – A murit scriitorul francez Honoré de Balzac: „În căutarea absolutului”, „Moş Goriot”, „Eugénie Grandet”, „Iluzii pierdute” (n. 20 mai 1799).

1883 – S-a născut dr. Mihai Ciuc, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog, discipol al dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (d. 1969).

1916 -  Bulgaria a atacat Dobrogea românească. Declarația de război a fost făcută abia a doua zi.

1933 - S-a născut Roman Polanski, regizor francez de origine poloneză.

1936 – A fost asasinat, în timpul Războiului Civil din Spania, scriitorul Federico Garcia Lorca (n. 5 iunie 1898).

1940 -  Cea mai grea zi din Bătălia Angliei; ambele părți au cele mai mari pierderi.

1941 - Ca urmare a protestelor din Germania, Adolf Hitler ordonă încetarea uciderii sistematice a bolnavilor mintal și a handicapaților.

1949 -  S-a adoptat Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională. Hotărârea va fi abrogată în 1990, când se va proclama ziua de 1 Decembrie drept sărbătoare națională.

1973 – O echipa de arheologi americani a descoperit, în timpul unor cercetări efectuate în Grecia, dovada că începutul navigaţiei s-ar plasa acum aproape 10.000 de ani.

1998 – A încetat din viaţă Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio şi de televiziune (n. 15 februarie 1933).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News