Burnout, o expresie tot mai des auzită în jurul nostru, este un termen ce definește răspunsul organismului la un stres prelungit, în timp ce brownout este un termen mai puțin cunoscut, dar cu impact aproape la fel de mare asupra sănătății ca și burnout-ul.

Burnout și brownout sunt forme de epuizare profesională, iar ambele se manifestă ca o depresie la locul de muncă, cu anxietate și oboseală, precum și cu insomnii sau chiar pierderea încrederii în sine.

Ce spune psihologul Gina Dafinoiu

Pentru a înțelege mai bine aceste fenomene am discutat cu psihologul Gina Dafinoiu, care ne-a explicat cum se pot diferenția cele două forme de epuizare, dar și care sunt metodele prin care putem să gestionăm noua provocare a societății moderne, de care suferă mare parte dintre angajați.

”Simptomele sunt aproape similare, însă fiecare provine din factori diferiţi. Factorii pot avea legătură cu locul de muncă sau cu trăsăturile de personalitate ale individului.

Nevrotismul poate să fie una dintre trăsăturile de personalitate care determină apariţia unei forme de epuizare profesională. Epuizarea poate să fie fizică sau psihică”, a declarat în exclusivitate pentru DC Medical, psihologul Gina Dafinoiu.

Astfel, potrivit psihologului, burnout-ul se manifestă atunci când ”apare o suprasolicitare la locul de muncă, când persoana respectivă se simte copleşită de volumul de muncă.

Apare o oboseală cronică si nu mai poate face faţă cerinţelor. Concentrarea se diminuează şi rezultatele muncii sunt mai scăzute.

Epuizarea fizică şi emoţională determină persoana respectivă să nu mai poată continua activitatea într-o manieră benefică. Nivelul de energie scade şi apare senzaţia de frustrare şi neajutorare”, spune psihologul.

De cealaltă parte, brownout-ul, un sindrom mai puțin cunoscut, se manifestă atunci când ”persoana respectivă simte că nu mai are nicio motivaţie să meargă la serviciu, simte că nu are niciun rost să îşi atingă obiectivele propuse, îşi pierde efectiv interesul faţă de munca sa, dar şi de colaborare cu ceilalţi. Se distanţează de ceilalţi şi devine singuratic. Apare dezamăgirea şi descurajarea”, mai spune psihologul.

Citește continuarea pe DC Medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News