Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Centrala de la Nikopol - Turnu Măgurele, proiectată în anii `80, relansată cu 6 mld. de euro de Bulgaria și România. Iată ce ne explica ministrul Ioan Jelev despre importanța colosală a proiectului
FOTO cu rol ilustrativ: Freepik@Wiroj Sidhisoradej
Bulgaria și România relansază un proiect hidroenergetic pe Dunăre, care presupune și construirea unui pod între Nikopol și Turnu Măgurele. Costurile ar urma să fie, însă, mai mari pentru România, malul fiind mai jos decât la vecinii bulgari.
Compania Națională de Electricitate din Bulgaria (NEK) și Hidroelectrica din România reactivează un proiect de construire a unei centrale hidroelectrice comune pe Dunăre, între orașele Nikopol din Bulgaria și Turnu Măgurele din România, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Rumen Radev, citat de Investor.bg, scrie IntelliNews.
Proiectul, care datează de acum o jumătate de secol, a fost redactat în anii '80 și '90, a declarat directorul NEK, Martin Georgiev. Acesta include, de asemenea, construcția unui al doilea pod pe Dunăre care ar urma să lege cele două țări. Se estimează că această construcție ar costa cele două țări 6 miliarde de euro.
”Acesta este un proiect transfrontalier în care centrala hidroelectrică este doar o mică parte din beneficii - este un proiect important de infrastructură, care va asigura o conectivitate importantă între cele două țări - de drumuri, căi ferate, rețele energetice, deoarece va exista o substație și va fi îmbunătățită flotarea, precum și gestionarea riscurilor de inundații”, a declarat Georgiev.
Directorul NEK a adăugat că, în prezent, Bulgaria și România actualizează vechile proiecte, revizuindu-le din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al mediului. Centrala hidroelectrică ar trebui să genereze 800 MW de energie electrică anual.
Cu toate acestea, ecologiștii se opun cu vehemență proiectului, spunând că acesta prezintă riscuri pentru biodiversitate, între cele două localități există mai multe insulițe care sunt rezervații și care ar putea fi distruse de lucrările de construcție.
Țările situate de-a lungul Dunării exploatează deja fluviul pentru a produce energie hidroelectrică. Întrucât țările situate de-a lungul Dunării încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili și să sporească securitatea energetică, există discuții și planuri în curs de desfășurare pentru construirea de noi centrale hidroelectrice atât pe Dunăre, cât și pe afluenții săi.
60 de baraje de-a lungul primilor 1.000 de km ai Dunării
De altfel, de-a lungul primilor 1.000 de kilometri ai Dunării există aproximativ 60 de baraje, iar acest lucru este și ca urmare a înclinației sale naturale, care permit construcția de instalații hidroenergetice.
În Austria, aproape 60% din producția anuală de energie electrică provine din hidroenergie, din care aproximativ 20% este generată direct de-a lungul Dunării. În Slovacia, energia hidroelectrică contribuie cu aproximativ 16% la mixul energetic global.
Cea mai mare infrastructură hidroenergetică de pe Dunăre este sistemul Porțile de Fier din Defileul Djerdap, format din două baraje exploatate de Serbia și România. Acesta generează aproximativ 37% din energia Serbiei și 27% din cea a României.
Beneficiile centralei de la Nikopol - Turnu Măgurele
Fostul ministrul al Mediului, Ioan Jelev, a afirmat, într-o emisiune DC News, că ”acumularea de la Turnu Măgurele - Nikopol ar avea nu numai efecte benefice, din punctul de vedere al producerii energiei, dar ar avea niște efecte benefice asupra navigației, care se pare că va fi un obiectiv foarte important”.
De altfel, susține fostul ministru, această lucrare nu este importantă doar pentru navigație, ci are impact și asupra Centralei de la Cernavodă.
”Înlăturarea acestor dificultăți pe care le întâmpinăm în navigație, în cazul apelor foarte mici, cum am avut în 2022, am mai avut o astfel de situație în 2003, dar de data asta a fost mult mai prelungită, iar aceea este tocmai zona unde pot să apară probleme legate de navigație, dar și din punct de vedere al favorizării nivelurilor la Centrala de la Cernavodă, pentru că efectul se va repercuta până la distanțe foarte mari.
Sunt o serie de avantaje care trebuie avute în vedere. Nu trebuie să uităm că sunt și niște costuri mari.
Aici țin minte că și înainte de 1989 au fost discuții la nivelul Institutului de Cercetări Hidrotehnice, în colaborare cu producătorii de energie, privind costurile ridicate al unei astfel de acumulări, mai ales având în vedere că malul nostru este mai jos decât cel bulgăresc și atunci, comparativ, ar presupune pentru partea română unele costuri legate de aceste îndiguiri, în limbaj popular, în termeni tehnici, baraje longitudinale”, a spus Ioan Jelev într-o emisiune DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
