Profesorul de economie Mircea Coșea a făcut o radiografie a bugetului pe care Guvernul l-a creat pentru anul 2023.

Mircea Coșea a spus că este deziluzionat și că se aștepta la altceva din partea Guvernanților: ”Într-o economie de piață, așa cum pretindem că suntem noi, a Uniunii Europene, o piață în care statul nu mai poate interveni decât prin politică fiscală, adică prin buget, bugetul ar fi trebuit să fie un instrument de politică economic. Adică mă așteptam ca prin buget să văd ce orientare are această coaliție în legătură cu anul 2023, ce strategie are, ce obiective își propune, unde vrea să ajungă în condiții de criză și de război, unde vrea să ducă România. Și am dat peste cu totul altceva. Am dat peste un cont contabil, aș spune eu, destul de simplu din punct de vedere al orientării, pentru că încearcă să redistribuie sărăcia pe care guvernul o are în prezent la nivel de economie, în așa fel încât să acopere în anumite obiectivele pe termen scurt, pompieristic. Mută bani dintr-un buzunar în altul, de la un minister la altul”, a afirmat profesorul. 

Profesorul de economie a continuat analiza spunând că a observat că: ”Nu mai există niciun fel de idee în legătură cu modul în care Guvernul vrea să folosească bugetul ca instrument de orientare a economiei, ci doar să acopere anumite nevoi care apar ca urmare a unor obiective de moment. În al doilea rând, deși se pare că se bazează pe niște elemente care sunt destul de discutabile, dacă nu chiar iluzorii, cea mai mare parte a veniturilor sunt, sau așa reiese din această schiță, sunt provenite din PNRR. Ori PNRR-ul nu are o istorie bună în anul 2022, nu am reușit să folosim și să acoperim obiectivele pe care le-am avut pentru acest an”, a explicat analistul și a continuat spunând că: ”Nu am nicio garanție că în 2023 o să fie o sursă de finanțare la nivelul la care bugetul speră. Deci, din acest punct de vedere, finanțarea întregului program pe care bugetul îl pune în legătură cu investițiile pe care le consideră istorice ca mărime, nu cred că este foarte realistă. Asta și pentru că investițiile în România trebuie privite în acest moment cu totul diferit. Investițiile nu mai pot avea loc în România decât printr-o anumită echilibrare cu deficitul balanței comerciale. Pentru că orice investiție în România înseamnă import masiv”. 

Mircea Coșea a subliniat că: ”Noi nu mai producem în România bunuri de capital, nici măcar bitum, nici măcar sticlă industrială, tot ceea ce înseamnă instalație și așa mai departe. Deci, tot ce înseamnă investiție înseamnă import. Or, această echilibrare trebuie făcută în așa fel încât să nu facem o investiție, pe de o parte, și să avem o gaură în altă parte. Mai mult decât atât. Sigur că cifra pe care o prezintă bugetul este o cifră mult influențată de inflație. Deci, să fim rezonabili, să nu luăm lucrurile așa cum sunt acum. Am de remarcat și o anumită, să zicem, aducere cu picioarele pe pământ a acestei viziuni de buget. Și anume creșterea economică este doar la nivel de doi și ceva la sută. E mult mai realist, pentru că până acum o lună și ceva Guvernul a discutat de cinci la sută. Nu, nu se poate! Anul 2023 e un an care pe întreg globul și la nivelul Europei stă sub sabia lui Damocles a recesiunii”.

Economistul a continuat discuția legată de inflație spunând că: ”E greu să crezi că vom trece de 2 și ceva la sută și vom ajunge la 5%, așa cum se voia. Deci e o chestiune mai realistă și asta o apreciez ca atare. Pe ansamblu însă, bugetul e un buget de supraviețuire. Deci e un buget făcut ca să ducă la supraviețuirea acestei țări în condiții de criză și de război. Nu e un buget care să demonstreze că există o viziune a dezvoltării în viitor, un buget care să pregătească România pentru ceea ce va veni. Pentru că anul 2022 a fost un an în care noi n-am simțit foarte mult criza. Creșterea facturilor a fost mai mult la nivel de discuție, facturile mărite încă n-au ajuns la toată lumea, falimentele încă n-au ajuns la cifra la care trebuia să fie. Lumea încă a cheltuit bani pe care i a avut din perioada pandemiei și a petrecut concedii, au dat buzna la Black Friday, ei și așa mai departe. Deci, 2022 a fost un an în care noi mai mult am discutat despre criză decât am avut criza. 2023 sau va fi un an de criză, pentru că tot ceea ce am cheltuit și am risipit în 2022 vom factura în 2023. Nu vom putea stopa importul de alimente și de bunuri de consum, ceea ce înseamnă că la fiecare kilogram de zahăr vom importa și inflație”.

Citește continuarea pe DC Business.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News