Potrivit unui comunicat de presă al Executivului, a fost adoptată hotărârea privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2023, din Fondul de rezervă bugetară, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în vederea susţinerii activităţilor cultelor. 'Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Secretariatul General pentru Culte cu suma de 30 milioane lei.

Fondurile alocate sunt pentru sprijinirea financiară a lucrărilor de construire şi reparare a lăcaşurilor de cult, precum şi pentru alte activităţi desfăşurate de către unităţile de cult aparţinând cultelor religioase din România. Suma se alocă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023', se arată în comunicat. 

Guvernul a stabilit condiţiile organizării în România, în martie 2024, a misiunii economice şi comerciale a Francofoniei

Guvernul a stabilit, joi seară, prin memorandum, condiţiile organizării în România, în perioada 27 - 29 martie 2024, a misiunii economice şi comerciale a Francofoniei. Potrivit unui comunicat al Executivului, la eveniment vor participa companii din 100 de state francofone şi 200-300 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România.

'Din punct de vedere logistic şi financiar, România va asigura costurile aferente închirierii sălilor în care vor avea loc evenimentele, închirierii echipamentelor tehnice necesare, serviciilor de translaţie, pauzelor de cafea şi dejunurilor/cinelor din marja misiunii, precum şi transportului intern. Organizaţia Internaţională a Francofoniei va asigura costurile de transport internaţional şi cazare pentru participanţii din statele în curs de dezvoltare; participanţii din statele dezvoltate îşi vor achita singuri transportul internaţional şi cazarea', se arată în comunicat.

Organizarea acestui eveniment are ca obiective recâştigarea unor pieţe şi dezvoltarea parteneriatelor dintre companiile româneşti şi cele din ţările francofone, promovarea exporturilor româneşti şi a investiţiilor, precizează sursa citată. Spaţiul economic francofon reprezintă 16% din PIB-ul mondial, 20% din comerţul cu mărfuri şi 14% din rezervele mondiale de resurse miniere şi energetice.

Guvern: 138 de milioane de lei pentru serviciile sociale din sistemul de protecţie a copilului

Guvernul a aprobat, joi seară, suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată cu 138,2 milioane lei pentru finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului. În acest scop a fost aprobată, în şedinţa de guvern, hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea unor cheltuieli descentralizate pentru servicii sociale din sistemul de protecţie a copilului.

'Guvernul a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, pe anul 2023, cu suma de 138,2 milioane lei, pentru finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului', informează Executivul într-un comunicat de presă

Bugetul MAI - suplimentat cu 165 milioane lei, pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi hrană cu refugiaţii ucraineni

Executivul a suplimentat, joi seară, bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu suma de 165 milioane lei, care sunt destinaţi decontării cheltuielilor de cazare şi hrană pentru refugiaţii ucraineni.

Astfel, s-a aprobat un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului MAI din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru finanţarea cheltuielilor generate de acordarea asistenţei umanitare, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor aferente acordării protecţiei temporare conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare.

'Suma va acoperi decontarea cheltuielilor pentru luna aprilie a anului curent, iar banii se asigură din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023', se arată într-un comunicat al Guvernului.

Modernizarea căii ferate Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat, joi seară, prin hotărâre, indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, lucrare de utilitate publică de interes naţional. Potrivit unui comunicat al Executivului, linia de cale ferată Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră este parte a reţelei TEN-T Comprehensive (reţeaua TEN-T- globală sau extinsă) şi este amplasată pe ruta fostului coridor IX Pan-European.

'Aceasta este o linie importantă, care face legătura între Coridorul Rhin-Dunăre (fostul Coridor IV) şi ţările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniţă dintre România şi Bulgaria. Linia de cale ferată Bucureşti Nord - Giurgiu Nord este prima linie înfiinţată în România. Valoarea totală a investiţiei este de circa 2,89 miliarde de lei, iar durata de execuţie a proiectului de investiţii este de 36 luni', se arată în comunicat.

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF), de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, şi din venituri proprii ale CFR, precum şi din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Proiectul face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT). 

Strategia naţională de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale UE în România 2023-2027 - aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, Strategia naţională de luptă antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2023 - 2027.

'Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre care aprobă Strategia Naţională de Luptă Antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2023-2027, urmare a angajamentelor europene asumate de către ţara noastră.

Departamentul pentru lupta antifraudă (DLAF) este serviciul naţional de coordonare antifraudă şi instituţia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă care asigură, sprijină şi coordonează, după caz, îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale UE, conform prevederilor art. 325 din Tratatul privind Funcţionarea UE', se arată într-un comunicat de presă.

Strategia Naţională de Luptă Antifraudă (SNLAF) urmăreşte coordonarea eforturilor de prevenire a fraudei, întreprinse de toţi partenerii naţionali, pentru o absorbţie ridicată şi sănătoasă a fondurilor europene, inclusiv a celor alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru o contribuţie bugetară completă a României la bugetul UE. Obiectivele generale ale SNLAF urmăresc prevenirea şi detectarea fraudei, investigarea administrativă şi urmărirea penală, recuperarea fondurilor şi impunerea de sancţiuni, mai spune Executivul.

Guvernul a aprobat Strategia naţională în domeniul proprietăţii intelectuale 2024 - 2028

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, Strategia naţională în domeniul proprietăţii intelectuale 2024 - 2028 şi Planul de Acţiune în domeniul proprietăţii intelectuale 2024 - 2028.

'Obiectivele generale ale Strategiei vizează îmbunătăţirea stării de fapt în domeniul proprietăţii intelectuale şi sunt următoarele: promovarea unei culturi în domeniul proprietăţii intelectuale, stimularea capacităţii inovative şi creative a mediului economic, de cercetare şi de creaţie românesc, armonizarea legislaţiei şi practicilor naţionale cu reglementările, procedurile şi practicile europene sau internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale, diversificarea şi digitalizarea serviciilor în domeniul proprietăţii intelectuale, dezvoltarea unui sistem eficient pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, intensificarea activităţilor de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală', informează Executivul într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, implementarea Strategiei naţionale contribuie la conştientizarea importanţei proprietăţii intelectuale şi relevanţa inovaţiei şi creativităţii pentru publicul larg, ce are astfel oportunitatea de a îşi proteja drepturile şi interesele mai bine în domeniul proprietăţii intelectuale.

'Actul normativ include şi Planul de Acţiune, care prevede acţiuni specifice ce realizează direcţiile de acţiune. Fiecare acţiune în parte este asumată şi însuşită de o instituţiei publică având atribuţii şi responsabilităţi în domeniul proprietăţii intelectuale, şi include termene limită pentru realizarea ei completă, precum şi indicatori a căror măsurare evaluează gradul de realizare a acţiunilor specifice la orice moment.

De asemenea, se înfiinţează Comitetul pentru coordonarea strategiei şi politicilor în domeniul proprietăţii intelectuale, structură în aparatul de lucru al Guvernului (Cancelaria Prim-ministrului), condusă de un consilier de stat, numit de prim-ministru, în calitate de coordonator naţional în domeniul proprietăţii intelectuale', mai spune comunicatul.

Guvernul a modificat cadrul legal în sprijinul elevilor străini de origine română

Guvernul a aprobat, joi seară, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care modifică şi completează cadrul legal existent privind regimul străinilor în România, astfel încât să vină în sprijinul elevilor străini de origine română care doresc să studieze în România. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, principalele modificări şi completări elimină un vid legislativ care îi afecta pe elevii străini de origine română înscrişi în învăţământul preuniversitar privat, de nivel postliceal, evitându-se astfel, pe viitor, cazuri de genul celor semnalate anterior în care aceştia nu puteau urma cursurile la care erau înscrişi deoarece nu li s-a prelungit sau, după caz, nu au obţinut dreptul de şedere în România.

'De asemenea, a fost introdusă posibilitatea solicitării de documente adiţionale şi pentru vizele de lungă-şedere, dar şi pentru vizele de tranzit şi cele de tranzit aeroportuar, mai ales în cazul solicitărilor de viză către zone de conflict armat, pentru clarificarea unor situaţii incerte în cazul în care solicitantul este suspicionat că ar fi folosit înscrisuri false sau că ar fi făcut declaraţii false în cazul interviului consular. Această măsură - aplicată până acum doar în cazul solicitărilor pentru vize de scurtă şedere - vizează prevenirea migraţiei ilegale, a traficului de persoane şi a unor riscuri concrete la adresa securităţii naţionale şi urmează să fie reevaluată în momentul în care România va aplica integral dispoziţiile acquis-ului Schengen', se arată în comunicat.

Alte modificări aprobate în ceea ce priveşte regimul străinilor în România elimină o situaţie întâlnită în practică, însă lacunară în legislaţie, în ceea ce priveşte solicitarea cazierului valabil pentru elevii străini majori şi ajustează cadrul legal existent în ceea ce priveşte documentele necesare în cazul acordării de viză de intrare în România pentru cetăţenii străini minori, ca garanţie suplimentară pentru protejarea intereselor minorilor şi prevenirea traficului de minori.

Guvern: Sprijin financiar pentru activităţile economice ce contribuie la atenuarea schimbărilor climatice

Guvernul a aprobat, joi seară, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se acordă sprijin financiar pentru activităţile economice care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice, la îmbunătăţirea eficienţei energetice în industrie, dar şi la creşterea rezilienţei. Astfel, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă privind reglementarea standardelor pentru instrumentele financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.

'Pentru a atinge obiectivul UE de creştere a eficienţei energetice cu 32,5% până în 2030, ar trebui să se atragă finanţare privată pentru a stimula investiţiile în eficienţa energetică şi să se revizuiască măsurile şi politicile de stimulare a eficienţei energetice.

Acordarea, monitorizarea şi raportarea sprijinului dat sub formă de instrumente financiare ecologice sunt realizate prin intermediul unui sistem informatic pentru gestionarea, centralizarea instrumentelor ecologice acordate, precum şi pentru analiza modului în care instrumentele contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice în industrie. Sistemul informatic este creat pe modelul cloud computing, cu aplicaţii dezvoltate cloud nativ, care respectă regimul juridic al interoperabilităţii şi al datelor deschise', se arată într-un comunicat al Guvernului.

De asemenea, actul normativ stabileşte că Ministerul Energiei are calitatea de autoritate naţională competentă pentru coordonarea aplicării regulamentelor Comisiei Europene privind etichetarea şi eficienţa energetică a unor categorii de produse şi supravegherea pieţei în ceea ce priveşte etichetarea energetică, precum şi pentru aplicarea legislaţiei specifice

Ordonanţa privind gestionarea veniturilor bugetului prin implementarea unor proiecte de digitalizare - adoptată

Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru gestionarea şi evidenţierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare.

Potrivit Executivului, prin actul normativ se reglementează, la nivel de legislaţie primară, instituirea anumitor măsuri legislative eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, în vederea creşterii gradului de colectare a veniturilor bugetare, reducerii pierderilor la bugetul de stat, prin dezvoltarea unor sisteme informatice naţionale, esenţiale pentru urmărirea evoluţiei încasărilor la bugetul general consolidat, creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare şi, respectiv, prin utilizarea, la nivelul administraţiei fiscale şi vamale, a unor module informatice de valorificare a volumelor uriaşe de date şi informaţii (tip big data) furnizate prin aceste sisteme, în procesul de administrare fiscală.

'Astfel, Ministerul Finanţelor (MF) este abilitat (...) să utilizeze şi/sau implementeze module de valorificare a datelor şi informaţiilor furnizate prin intermediul sistemelor informatice, în scopul asigurării veniturilor bugetare necesare sustenabilităţii financiare a statului român. Sunt considerate sisteme informatice de interes strategic naţional (SIISN) următoarele:

Sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, Sistemul Naţional RO e-Transport, sistem naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat, Sistemul Naţional RO e-Sigiliu, ce reprezintă sigiliul electronic al mărfurilor, Sistemul e-SAF-T - fişierul standard de control fiscal, Sistemul Informatic Naţional RO e-Case de marcat electronice, reprezentând Registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, Sistemul Informatic Naţional RO e-TVA, al cărui scop este de a precompleta informaţii privind operaţiunile impozabile în deconturile de TVA şi de a le pune la dispoziţia persoanelor impozabile prin intermediul Spaţiului Privat Virtual', transmite Guvernul într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, prin ordonanţă sunt stabilite ca termene pentru utilizarea şi/sau implementarea de către MF a modulelor de valorificare a datelor şi informaţiilor furnizate prin intermediul SIISN următoarele date: RO e-Factură - 1 martie 2024, RO e-Case de marcat electronice - 1 aprilie 2024, RO e-Sigiliu - 1 ianuarie 2025, RO e-Transport - 1 septembrie 2024, RO e-TVA - 1 august 2024, alte module - 1 martie 2025. Tot prin OUG se stabilesc principiile privind dezvoltarea unui nou sistem informatic, Sistemul Informatic Naţional RO e-TVA, care vizează precompletarea de către autoritatea fiscală a informaţiilor privind operaţiunile impozabile în decontul de TVA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News