București - Giurgiu, 152 de ani de la inaugurarea primei căi ferate din România. De 16 ani, podul peste Argeș luat de viitură, nerefăcut
Autor: Crişan Andreescu | Publicat pe: 07 sep 2021, 15:39
WhatsApp
Gara Filaret
Gara Filaret
La data de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret pleca  primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

În anul 1869, a fost inaugurată oficial  prima linia de cale ferată din Principatele Române: Bucureşti - Giurgiu, precum şi prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret, notează volumul O istorie sinceră a poporului român (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008).

Între 1864 şi 1880, diferite căi ferate au fost construite pe teritoriul Principatelor Unite, precizează site-ul www.cfr.ro. Guvernul român a semnat, în 1866, un contract cu compania engleză "John Trevor Barclay & John Staniforth" pentru construcţia unei căi ferate din  Bucureşti spre portul dunărean Giurgiu. Calea ferată a fost pusă în funcţiune la 19/31 octombrie 1869, fiind prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României.

La data menţionată, Principele Suveran Carol I a inaugurat oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu şi prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. În ziua de 7 septembrie 1869, cu o lună şi jumătate înainte de inaugurarea oficială, din Gara Filaret a plecat primul tren spre Giurgiu, avându-l ca pasager pe Carol I.

Ceremonia de la 19/31 octombrie 1869 a fost solemnă şi plină de entuziasm, conform site-ului www.familiaregală.ro. A fost prezent şi "capul" Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul Nifon. Carol I i-a invitat în tren pe membrii Guvernului şi pe cei ai Corpului Diplomatic. Drumul pe calea ferată de 67 kilometri a fost străbătut în 90 de minute. Vagoanele scurte (7-8 metri), aveau 3-5 compartimente cu uşi care dădeau direct afară şi erau iluminate cu ulei de rapiţă. Instalaţiile sanitare şi de încălzire lipseau.

Această legătură feroviară prezenta importanţă, în principal, pentru transporturile de marfă, deoarece permitea transportul de produse agricole din interiorul ţării către Dunăre şi mai departe spre Marea Neagră. Pe de altă parte, ea a servit la aprovizionarea capitalei româneşti cu produse finite importate. Principele Carol I al României a susţinut construirea rapidă a unui pod peste Dunăre, pentru a realiza o legătură prin oraşul Ruse către Constantinopol; România se afla încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Totuşi, din cauza interesului scăzut pentru acest proiect, planurile începute în 1870 au fost în curând abandonate.

În anul 1960, Gara Filaret a fost închisă şi transformată în autogară. Trenurile personale spre Giurgiu au început să plece din Gara Progresul, iar trenurile accelerate din Gara de Nord.

În patrimoniul Muzeului Căilor Ferate Române se află garnitura trenului care a făcut prima cursă pe o cale ferată în România, în octombrie 1869, între Bucureşti şi Giurgiu, acesta fiind tras de locomotiva cu abur Călugăreni, potrivit site-ului cenaferwebsite/home/muzeu. Locomotiva Călugăreni a circulat timp 31 de ani, între 1869 şi 1900, pe linia Bucureşti-Giurgiu, după care a rămas la depou şi a fost folosită doar pentru a executa manevre. Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giuleşti.

Viteza medie sau „iuţeala”, cum i se spunea în secolul XIX, a fost de sub  18 km/h pe primele căi ferate. În anul 1875, majoritatea trenurilor circulau deja cu o viteză de 30 km/h pe majoritatea la 1875, iar la 1890 s-a ajuns la o „iuţeală” medie de 50-60 km/h pe distanţe mari. De asemenea, primul accelerat care a circulat între Bucureşti şi Viena făcea în 1879 o zi şi şase ore, iar 5 km erau parcurşi cu trăsurile fiindcă nu era gata linia de la graniţa romano-austriacă.

Locomotiva Călugăreni se află şi astăzi în stare bună la Muzeul CFR Bucureşti după 152 de ani de la inaugurare şi este una dintre puţinele locomotive din România care a scăpat de bombardamentele din cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru că în 1944 când a fost bombardat şi Muzeul CFR locomotiva se afla la vopsit, potrivit Agerpres.

Astăzi, la 152 de ani de la înfiinţarea primei linii de cale ferată din România, Giurgiu - Bucureşti, trenurile care fac acest traseu ocolesc prin Videle, deoarece podul de la Grădiştea este prăbuşit de 16 ani, linia nu este nici acum electrificată şi cursa Giurgiu - Bucureşti este parcursă în trei ore.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?