Brexitul ar putea alimenta violenţa paramilitară latentă în Irlanda de Nord la două decenii după semnarea acordului de pace, dar în mai mică măsură decât actuala lipsă a unui guvern nord-irlandez, indică un raport publicat luni de un organism independent, citat de Reuters.

Acordul din 1998 "din Vinerea mare" a redus drastic nivelul de violenţe dintre naţionaliştii irlandezi majoritar catolici susţinători ai unirii cu Republica Irlanda şi unioniştii predominant protestanţi susţinători ai rămânerii Irlandei de Nord în Regatul Unit, violenţe care au ucis 3600 de oameni de-a lungul a trei decenii, aminteşte Reuters, scrie Agerpres.

Comisia independentă de monitorizare (IRC) creată pentru supravegherea grupărilor paramilitare după o intensificare a tensiunilor în regiune, acum patru ani, conchide în cel de-al doilea raport anual al său că a apărut "o situaţie de mare complexitate", atât din cauza Brexitului cât şi a lipsei unui guvern "delegat", de uniune la Belfast.

Potrivit poliţiilor atât irlandeză cât şi nord-irlandeză, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, uniune care a garantat circulaţia fără obstacole a mărfurilor peste graniţă, riscă să alimenteze violenţa dintre micile grupări militante naţionaliste şi unioniste rămase active.

"Înţelegem de ce există această percepţie, dar problemele legate de mişcarea paramilitară datează cu mult dinaintea Brexitului", menţionează IRC în raport. "Adevăratul risc pentru pacea din Irlanda de Nord constă deci nu în faptul că Brexitul în sine ar putea fi cauza directă a unei intensificări a violenţelor, ci în aceea că are potenţialul de a turna gaz pe focul paramilitarismului", scrie comisia.

Raportul consemnează că trei oameni au murit şi 81 au fost răniţi în atacuri asociate cu grupări paramilitare în perioada septembrie 2018-septembrie a.c., comparativ cu un mort şi 75 de răniţi în cele 12 luni anterioare.

Potrivit IRC, restabilirea unui guvern la Belfast rămâne cel mai eficient mod de a impulsiona eforturile de a pune capăt violenţei grupărilor paramilitare.

Irlanda de Nord nu are un guvern propriu din 2017, după un scandal politico-financiar. După acordul de pace din 1998, la Belfast a funcţionat un executiv în care erau reprezentate atât Partidul Democrat Unionist (DUP) al loialiştilor pro-britanici, cât şi Sinn Fein, formaţiunea naţionaliştilor irlandezi. Coaliţia s-a dezmembrat după demisia din ianuarie 2017 a vicepremierului Martin McGuinness, ulterior Irlanda de Nord fiind administrată direct de la Londra.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News