Schimbarile care vor urma pentru imigrantii - inclusiv romani - din Marea Britanie sunt departe de a fi clare. De fapt, doar un lucru e clar in acest moment: romanii care-si doresc sa ajunga in Regatul Unit sunt pe cale sa piarda o serie de drepturi - in mod total incorect si inacceptabil, din punctul meu de vedere.

Exista insa si o lista lunga de neclaritati - legate nu doar de deciziile in sine, ci si de mecanismul prin care ele vor fi adoptate. Ca europarlamentar care ii reprezinta pe romani, ma intereseaza in primul rand ce rol va avea Parlamentul European, si in ce masura ne vom putea opune noi, in acest for, la instituirea acestor nedreptati si la crearea unui precedent periculos pentru cetatenii romani.

Ce stim deocamdata:

Dupa dezbaterea de marti din Comisia pentru afaceri constitutionale (AFCO) si lamuririle aduse de Consiliu avem urmatoarele informatii:

1. Decizia in sine are caracter juridic obligatoriu, insa nu are baza legala! Sefii de Stat si de Guvern nu pot crea un document cu efecte juridice obligatorii (legally binding). Si la acest capitol apare un precedent cel putin interesant. Ce se intampla de acum inainte?

2. Este o situatie complet noua care duce la inovatii juridice la limita acceptabilului, daca este sa urmarim tratatele.

3. Acordul va fi pus in aplicare prin legislatie secundara, propunerile Comisiei Europene vor veni, evident, abia dupa ce vom vedea rezultatele referendumului britanic din iunie, insa nu exista un calendar precis.

4. Prin urmare, potrivit celor convenite, Comisia va veni cu propuneri legislative referitoare la:

· beneficiile sociale;

· competitivitate;

· crearea unui mecanism de "enforcement of threat removal" – adica daca un stat considera ca un individ reprezinta un pericol pentru securitatea statului, el poate fi expulzat fara sa fie judecat sau condamnat. Expulzarea s-ar putea baza doar pe "trecutul" suspect al persoanei, aplicabil in toate statele membre! Un punct care va genera fara indoiala lungi discutii in toate forurile;

· suveranitate – eliminarea sintagmei "crearea unei uniuni tot mai profunde" ("to have a closer Union") si din tratate – foarte ambiguu este cum se va efectua practic schimbarea.

5. Parlamentul European va avea, implicit, rol de legislator - dar nu este clar in cazul carora dintre aceste decizii. Ceea ce presupune ca ar putea exista posibilitatea sa ne putem pronunta si sa ne opunem cel putin in cazul unora dintre aceste decizii, pentru a proteja drepturile cetatenilor romani.

Ce elemente trebuie clarificate in perioada urmatoare:

- Mecanismul indexarii alocatiilor se va aplica in toate statele membre UE? In acest moment raspunsul pare a fi DA, modificarea legislatiei cu privire la indexarea alocatiilor pentru copiii care locuiesc în afara statului de rezidenta al unuia dintre parinti va fi aplicata de toate statele Uniunii Europene. Danemarca, unde subiectul a fost o tema de dezbatere publica, a salutat aceasta legislatie (premierul Lars Lokke Rasmussen a declarat ca rezultatul Consiliului este o victorie pe care o astepta de mai multi ani).

- Este indexarea alocatiilor doar un prim pas catre ajustari similare ale altor prestatii sociale acordate muncitorilor din alte state membre? Interesant este faptul ca acordul contine si o clauza asa-numita „self-destruct", menita sa garanteze ca, in cazul in care la referendumul din iunie, britanicii vor vota pentru BREXIT, aceste masuri sa fie abrogate imediat pentru a nu crea precedente. Clauza este introdusa la initiativa Belgiei.

- Cum va fi afectat proiectul european daca in perioada urmatoare (cu sau fara BREXIT!), si alte state membre vor solicita mecanisme similare, de exemplu „indexarea" alocatiilor pe care le primesc copiii muncitorilor straini? Deja presa germana calculeaza economiile pe care statul german le-ar face in situatia in care ar aplica o clauza de acest tip!

- Modificarile referitoare la alocatii pot deschide calea unor schimbari care sa vizeze si beneficiile sociale contributive, adica pensiile? Presa britanica deja speculeaza ca, prin caracterul sau de precedent, decizia poate deschide o cutie a Pandorei care sa aiba impact si asupra pensiilor. Ceea ce ar putea insemna, de exemplu, ca o asistenta care munceste acum in Marea Britanie s-ar putea trezi ca, la pensie, suma datorata de statul britanic pentru perioada muncita in acest stat sa fie "ajustata" conform unui astfel de mecanism. Sunt doar speculatii deocamdata, dar nu stim directia in care va merge aceasta discutie. Documentul finalizat la Consiliu arata cum „Comisia nu intentioneaza sa propuna ca viitorul sistem de indexare optionala a prestatiilor pentru copii sa fie extins la alte tipuri de prestatii exportabile" – dar ce poate impiedica un stat membru sa solicite o astfel de extindere?

Martin Schulz a vorbit deja despre dreptul Parlamentului European de a modifica sau chiar respinge acordul rezultat in urma negocierilor din Consiliu, aratand ca nu există nicio garantie ca negocierile obliga in vreun fel Legislativul.

Fiind vorba de o situatie complet noua, niciun mecanism nu este insa cert - totul se construieste din mers, pe baza interpretarilor diverselor prevederi in vigoare. Intentia mea este sa cer lamuriri explicite celorlalte institutii cu privire la rolul pe care Parlamentul il va avea in acest proces. Altfel, daca nu cerem acum aceste lamuriri, vom fi in situatia de a vedea de pe margine cum pierdem, pe rand, din drepturile castigate ca tara membra UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News