Brateș, lacul din România care a fost mai mare decât Balaton. Acum mai are 30 de centimetri adâncime. Ne-am distrus singuri un centru de interes turistic
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Profesorul universitar Lucian Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, a dat exemplul unui lac din România care, în urmă cu 100 de ani, avea dimensiuni mai mari decât lacul Balaton.

Lucian Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, a vorbit despre lacul Brateș, care în urmă cu un secol avea dimensiuni considerabile, depășind lacul Balaton din Ungaria:

„Unul din proiectele pe care le avem acum și îl negociem cu Ministerul Agriculturii este legat de un lac. Acum 100 de ani, cel mai mare lac interior de pe tot teritoriul european era lacul Brateș, de lângă Galați, care avea peste 6.000 de hectare. Acum, cel mai mare lac e Balaton, pentru că Brateș a fost desecat și a ajuns la 2.200 de hectare“, a spus profesorul Lucian Georgescu.

„Adică ne-am distrus singuri un centru de interes turistic, piscicol, etc“, a punctat Val Vâlcu.

„Lacul Brateș este aproape mort. 2.200 de hectare sunt aproape moarte deoarece nu s-a făcut nicio decolmatare de aproape 40 de ani. Niciuna! Nici susele de apă de la Prut, nici lacul în sine.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Nevoie de 3.000 de sudori în România. Universitatea „Dunărea de Jos“, coordonator în învățământul dual: Numărul studenților la calculatoare, creștere cu 20%

Noi, acum, încercăm să negociem cu Ministerul Agriculturii, să ni-l dea nouă, Universității, în administrare, să facem un parteneriat la nivel local și să începem o decolmatare treptată.“, a spus rectorul Universității „Dunărea de Jos“.

„Dar cât ar costa? Am văzut în deltă, acum, se lucrează cu niște barje. Era o barjă pe care stătea un excavator“, a adăugat Val Vâlcu.

„Asta e tehnologia primară. Există și tehnologii de eficiență superioară, pentru că e vorba de un lac. Nu ne ducem către re-ecologizare. Rămânem în limitele care sunt, dar trebuie refăcute digurile, canalele de alimentare cu apă din Prut și trebuie scos nămolul. Un lac de 2-3 metri, în prezent mai are 30 de centimetri. Atât mai are apa. E eutrofizat la maxim“, a spus rectorul.

„Ungaria s-a reorientat. Ei au extins Balatonul. Pe lângă el au făcut turismul de hobby, vânătoare, pescuit. De asemenea, au făcut cabane, fostele cariere le-au umplut cu apă, au pus trei pești acolo și fac filmări pe Discovery. Ar trebui să fie o politică națională și la noi, pentru că ar ajuta industria, ar da de lucru multor oameni.“, a spus Val Vâlcu.

„Noi sperăm să luăm în administrare și să mergem rapid pe niște fonduri. Gândiți-vă câtă apă avem acolo, ce potențial avem. Bălțile sunt secate, nu mai avem baltă, nu mai avem pește. Peștele este o proteină de calitate care merge atât în hrana umană, cât și în hrana animală. Avem un potențial natural, nu trebuie să faci o groapă“, a spus Lucian Georgescu.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Universitatea Dunărea de Jos, într-o licitație în premieră pentru proiecte Transgaz. Concurează cu instituții private ”foarte rapide”. Prof. Georgescu, super vești pentru studenți

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel