Data publicării:

Botezul ortodox, reformă. ÎPS Calinic: Se va analiza practica scufundării

Autor: Florin Răvdan | Categorie: Stiri
WhatsApp
ÎPS Calinic spune că practica scufundării la botez trebuie analizată. Sursa: Pixabay
ÎPS Calinic spune că practica scufundării la botez trebuie analizată. Sursa: Pixabay

ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului, este prima voce din Biserica Ortodoxă Română care afirmă că practica scufundării pruncilor la botez trebuie analizată. Declaraţia vine după tragedia din Suceava, unde un bebeluş a murit după ce s-a înecat ca urmare a botezului. 

ÎPS Calinic, care este arhiepiscop din septembrie 2009, a oficiat recent, pe 23 ianuarie, un botez important, cel al fetiţei lui Nicolae al României. La acel botez, ÎPS Calinic a băgat bebeluşul doar cu picioruşele în apă şi l-a udat puţin pe cap.

"Se ştie că în viaţa ortodoxă se săvârşesc mai multe "feluri" de botezuri, ca rânduială, din diferite motive obiective”. Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a detaliat astfel diferitele tipuri de botezuri: botezul prin afundare, de trei ori, în numele Sfintei Treimi, pentru adulţi nefiind nicio primejdie. 

Înaltul ierarh ortodox mai spune că există, de asemenea, şi alte tipuri de botez: botezul în caz de primejdie sau de urgenţă, pe care îl pot face şi părinţii copilului, cu apă, ţărână, etc., ceea ce au la îndemână cu rapiditate, dacă pruncul este în primejdie de moarte, preotul urmând să continue slujba după rânduială; botezul dorinţei, atunci când doreşti să te botezi, dar nu ai mai apucat ziua aceea hotărâtă; botezul sângelui, al celor care cred în Dumnezeu, dar, fiind martirizaţi pentru mărturisirea lor, li se consideră ca botez al sângelui martiric.

Stropitul pe cap, în Transilvania


„În Transilvania, când eram preot la ţară, am găsit obiceiul de a se stropi pruncul pe cap, după ce a fost introdus în cristelniţă. Se foloseau palmele făcute căuş, apă sfinţită pentru botez fiind slobozită cu îndestulare peste creştetul pruncului”, spune ÎPS Calinic, care adaugă că după o vreme, din teamă de a nu se produce vreun accident din diferite motive fizice sau emoţionale, s-a gândit că este mai potrivit să se afunde pruncul până la gât în apa cristelniţei, după care să se toarne din belşug apă sfinţită, peste creştetul pruncului.

Întrebat de ce nu există o practică unitară privind taina botezului, Arhiepiscopul Calinic a răspuns: „De obicei, Botezul se face, în general, unitar, cu deosebire, că pe alocuri se impun de către credincioşi, unele obiceiuri, pe care le-am găsit statornicite: bordeiul şi obiceiul! Trebuie lămuriţi cei care nu ştiu rânduiala statornicită!”, consideră ÎPS Calinic.

Taina Botezului, analizată

Întrebat dacă ar trebui interzisă scufundarea bebeluşilor la botez, ÎPS Calinic a declarat pentru Adevărul: „Cred că în viitor se va analiza practica scufundării pruncilor la botez şi se va lua hotărârea cea mai potrivită întru respectarea rânduielii şi evitarea cu grijă a nedoritelor accidente”. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel