Cuvântul bogdaproste îl auzim adesea atunci când dăm de pomană de sufletul celor răposați, însă puțini dintre noi știu ce înseamnă, de fapt. Alături de acest cuvânt, se mai folosește și expresia "Să fie primit".

Etimologic, cuvântului bogdaproste are la bază expresia "bogu da prosti", o expresie cu origini bulgărești care se traduce prin "Dumnezeu să-i ierte pe morții tăi".

"Doamne ajută! Știu că e recomandat că atunci când primești ceva de pomană, în loc de "mulțumesc", să răspunzi cu cuvântul "Bogdaproste". Ce înseamnă cuvântul acesta și de ce e recomandat să îl folosim? Se poate folosi și în alte situații decât atunci când primești de pomană?", a întrebat un bărbat.

Cum poate fi tradus cuvântul "bogdaproste"

"Cuvântul vine din limba slavă și poate fi tradus în mai multe forme, apropiate una de cealaltă:

1. "Dumnezeu să(-ţi) ierte păcatele!"

2. "Dumnezeu să-i ierte pe cei răposați!"

3. "Să fie bine primit!" sau "Să primească Dumnezeu!".

Cuvântul "bogdaproste" e o formă de recunoștință

Oricare ar fi înțelesul pe care l-am lua în considerare, cuvântul "bogdaproste" ne trimite cu gândul la iubirea lui Dumnezeu și e o formă de recunoștință pe care o arătăm pentru cei care oferă o milostenie pentru sufletul cuiva, chemându-L pe Dumnezeu ca martor la respectivul act de milostenie și rugându-L totodată să îl răsplătească.

Nu îmi dau seama la ce alte situații faceți referire, în afară de acelea în care primești ceva de pomană sau cineva îți oferă sau chiar te ajută cu ceva, însă dacă avem în vedere faptul că înseamnă și "Să fie primit!" sau "Să primească Dumnezeu!", nu văd nici o problemă în a fi folosit, cu toată bună cuviință, fără a abuza de el sau a-l bagateliza. Dumnezeu să vă binecuvânteze!", a răspuns preotul Andrei, scrie Doxologia.

Dincolo de conotația creștinească, acest cuvânt a fost introdus în niște expresii de genul "copil de bodaproste" (copil sărac, aflat pe drumuri, căruia i se da de pomană o coajă de pane sau ceva mai acătării), "un pui de bodaproste" (având semnificația, chiar și peiorativă, de copil sărman, care te bate la cap să îi oferi ceva de mâncare, dar și o reminiscență a obiceiului prin care țăranii erau siliți a da unei mănăstiri , degeaba, niște pui de găină, ei alegând țn acest scop, desigur, acel păsăret mai prăpădit sau mai pricăjit din ograda lor!), scrie Ziarul Unirea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News