Premierul Emil Boc a anunţat comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Guvernul îşi va asuma proiectul de lege în faţa Parlamentului. Boc susţine că această măsură este menită să aducă economii la bugetul de stat şi ar presupune o prenţă mult mai mare la vot. Opoziţia a anunţat că va depune o moţiune de cenzură la asumarea din Parlament, însă premierul susţine că această lege va trece fără probleme. Comasarea alegerilor prezintă o serie de riscuri generate de retrasarea colegiilor electorale sau de posibilitatea de a dovedi frauda electorală.

"Legea privind comasarea alegerilor este cel de-al doilea proiect adoptat astăzi, după cel cu promovarea judecătorilor de la ICCJ. Această lege privind comasarea alegerilor este un proiect cu caracter tehnic. În 2012, alegerile parlamentare şi locale vor fi comasate", a declarat, luni, premierul Emil Boc. Totodată, premierul a ţinut să precizeze că procesul de comasare a alegerilor înseamnă economii bugetare de cel puţin 20 milioane euro într-un an 2012 dificil din punct de vedere economic. "În plus, participarea la alegeri este mai bună în cazul comasării", a adăugat Boc. El a arătat totodată că proiectul adoptat de Guvern este unul tehnic, care nu rezolvă problema revizuirii Constituţiei, pentru o astfel de modificare şi inclusiv pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de aleşi fiind nevoie şi de sprijinul opoziţiei. În plus, premierul a precizat că nu se teme de o eventuală moţiune de cenzură depusă de opoziţie împotriva Guvernului.

Ce riscuri implică comasarea propusă de premierul Emil Boc:

Conform noului proiect frauda electorală este mult mai greu de stabilit. În noua propunere este fraudă doar atunci când este afectată atribuirea mandatelor. Trebuie deci demonstrat că cele zece voturi furate de primarul X ar fi afectat distribuţia mandatelor.

Un alt aspect este cel legat de reconfigurarea colegiilor electorale. MAI doreşte şi refacerea de la zero a Colegiilor Uninominale, fără implicarea Autorităţii Electorale sau a Parlamentului (un proces cunoscut ca gerrymandering). Legea în vigoare spune că delimitarea Colegiilor se modifică între alegeri de către Autoritatea Electorală Permanentă, dacă au apărut variaţii de cel puţin 10% în structura populaţiei . Noul proiect spune că Guvernul va decide întreaga structură de Colegii cu 90 de zile înainte de alegeri, fără să ţină cont de vechea structură şi fără a fi obligat măcar să se consulte cu AEP.

Definirea corpului electoral, care se face conform datelor de la Evidenţa Populaţiei la 31 octombrie 2011. Avem deja înainte de Recensământ o diferenţă de 900.000 de cetăţeni, în plus la Evidenţa Populaţiei faţă de INS. Probabil că se va dubla după centralizarea datelor de la Recensământ. Datele nu ţin cont de cetăţenii aflaţi în străinătate, în condiţiile în care pentru alegerile locale cei ce au şi reşedinţa în străinătate nu au drept de vot. Vom avea deci aproape două milioane de cetăţeni pe listele electorale, dar cu probabilitate foarte redusă de a se prezenta la vot.

Citeşte şi:

Şova: Asumarea răspunderii pe legea numirii judecătorilor la ÎCCJ desfiinţează rolul Parlamentului

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News