Tabletă
Desktop
Data publicării:
Boala care costă miliarde: De ce lipsa prevenției ne afectează economia. Dacă nu facem nimic, rata mortalității va exploda
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @pressfoto
Aspen Healthcare Summit, ajuns la a XIV-a ediție, a debutat la București, aducând în prim-plan soluții pentru un sistem de sănătate modern și sustenabil. Sub tema „Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat”, lideri din sănătate, cercetători și experți internaționali dezbat viitorul digital al medicinei, finanțarea eficientă și impactul inteligenței artificiale.
Studiul realizat de George Ștefan și Vlad Nerău, co-autori ai studiului Aspen, s-a concentrat pe impactul macroeconomic al investițiilor în prevenție și infrastructura de sănătate. Au fost conturate trei scenarii: unul fără măsuri suplimentare și două de intervenție, care presupun îmbunătățirea prevenției. Scopul a fost estimarea câștigurilor economice și a necesarului de investiții în funcție de fiecare scenariu.
Vlad Nerău a subliniat că sistemul medical românesc se concentrează prea mult pe tratamentul în spitale, neglijând prevenția și ambulatoriul, ceea ce duce la o rată ridicată a mortalității prevenibile. Potrivit acestuia, povara bolii este atât medicală, cât și economică și include costuri directe, indirecte și emoționale, cu impact negativ asupra productivității și accesului la tratament.
„Una dintre principalele probleme ale sistemului medical este faptul că se axează foarte mult pe tratarea direct în spital și avem o lipsă de prevenție și tratament în ambulatoriu. Peste 44% din cheltuielile sistemului medical sunt de fapt cheltuieli cu spitalele, în timp ce prevenția și serviciile ambulatorii se situează semnificativ sub media Uniunii Europene, cam de patru ori sub media Uniunii Europene, ceea ce ne duce la o altă mare problemă: rata mortalității prevenibile. Asta a fost unul dintre indicatorii proxy pe care i-am folosit pentru a evalua calitatea sistemului de sănătate, cât de bun este sistemul în a putea preveni morțile evitabile. Printre principalele cauze ale mortalității prevenibile sunt bolile asociate cu consumul de tutun, alcool și alimentație nesănătoasă. (...)
Povara bolii nu este doar una medicală, ci este și una economică și, de multe ori, pe lângă costul direct al tratamentului și faptul că, în principal, majoritatea cheltuielilor sunt decontate de către stat, populația din România este obligată să suporte o bună parte din cheltuieli din propriul buzunar, care pentru mulți reprezintă o adevărată barieră în accesul la tratament.
O altă componentă a poverii bolii o reprezintă costurile indirecte și pe asta se axează studiul nostru. El arată cât se pierde din cauza bolilor, cât se pierde din productivitate, valoarea adăugată brută la PIB care nu a mai fost generată, ore de muncă neefectuate, concedii medicale repetate. Toate acestea se adună la cheltuielile statului. Pe lângă acestea avem și costurile emoționale, faptul că tratamentul este mai puțin eficient decât prevenția și mult mai dureros", a spus Vlad Nerău.
Disparități regionale foarte mari
Vlad Nerău a evidențiat disparități regionale mari în infrastructura sanitară din România, cu majoritatea spitalelor ambulatorii concentrate în doar 7 județe. Deși numărul total de paturi este bun comparativ cu media UE, distribuția lor nu corespunde nevoilor reale, mai ales în contextul îmbătrânirii populației.
„În ceea ce privește infrastructura sanitară în România, putem observa faptul că există disparități regionale foarte mari. Peste 50% din totalul spitalelor de ambulatoriu sunt de fapt amplasate în 7 județe. Există suficiente județe care nu au absolut nicio clinică ambulatorie de specialitate și mai puțin de 5 spitale.
Dacă vă uitați pe hârtie, România stă foarte bine comparativ cu media Uniunii Europene la numărul de paturi de spitale și, dacă ne uităm la distribuția lor, acestea ar fi eficient distribuite în raport cu populația totală, însă problema provine din altă cauză, și anume faptul că paturile nu sunt eficient distribuite în funcție de nevoi.
Dacă introducem în distribuție și îmbătrânirea populației, a persoanelor peste 50 de ani, care, în mod uzual, au nevoi de sănătate mai mari decât cei tineri, vedem că există o corelație inversă între numărul de paturi și distribuția în funcție de populația îmbătrânită", a spus Vlad Nerău.
O veste bună și o veste proastă
Vlad Nerău a explicat că investițiile în prevenție aduc beneficii semnificative pe termen lung, deși efectele apar abia după câțiva ani. România cheltuie puțin pe prevenție comparativ cu UE, dar are un potențial mare de câștig raportat la sumele investite.
„Investițiile în prevenție nu dau randament instant, însă pe termen foarte lung ele sunt cumulative, deci de la momentul în care vor începe investițiile, probabil că va dura până la 3 ani astfel încât să ajungem la un randament al investițiilor superior costurilor, adică beneficiile să depășească costurile. După care, există o perioadă între 4-6 ani unde am obține randamentul maxim al investițiilor și, pe termen ce populația începe să obțină aceste beneficii, devine tot mai greu, cu fonduri suplimentare, să obții beneficii pe măsură.
Aici avem o veste bună și o veste proastă. Vestea proastă ar fi că România, în raport cu celelalte state ale Uniunii Europene, raportate la cheltuielile cu prevenția, se află undeva la început de tot al graficului, și vestea bună este că România se află undeva la început de tot pe partea graficului, și anume faptul că investițiile în prevenție vor aduce beneficii foarte ridicate raportate la suma necesară”, a spus Vlad Nerău.
Estimarea pierderilor economice indirecte datorate mortalității premature (2015-2021)
George Ștefan a explicat că pierderile economice din cauza mortalității premature, accentuate de pandemie, au atins 3 miliarde euro în 2021, majoritatea provenind din scăderea productivității. Studiul propune trei scenarii: unul fără intervenții și două cu măsuri de prevenție, care ar reduce semnificativ decesele, cel mai optimist scenariu apropiind România de media UE.
„Ceea ce se pierde la nivel de PIB este în medie cam 0,9 pe toată perioada, însă ca urmare a pandemiei (2020-2021), saltul a fost puțin mai mare, undeva în jur de 3 miliarde de euro în anul 2021. Cea mai mare parte vine din pierderea de productivitate, pierderile fiscale sunt mai mici.
Mortalitatea prematură ca urmare a cauzelor tratabile și prevenibile este dominată de cauzele prevenibile și se vede creșterea mult după 2020, în timp ce cauzele tratabile, de exemplu, în anul 2021, au avut undeva la aproximativ 1 miliard de euro, iar cele prevenibile aproape 1,9 miliarde.
Plecând de la situația istorică, care într-o manieră destul de fidelă ne prezintă care este situația de fapt, am început să compunem 3 scenarii.
Primul scenariu este unde o să ajungem dacă nu facem nimic. Avem mortalitatea prematură la 100.000 de locuitori. Pleacă de la 695 de decese și crește la 910, practic noi am extrapolat rata de modificare anterioară din perioada 2015-2021 și apoi am venit cu două scenarii în care îmbunătățim gradual politicile de prevenție și ne ducem de la 695 spre 392 rată la 100.000 de persoane. Noi am numit-o îmbunătățire graduală.
Al doilea scenariu este cel mai favorabil, prin care noi convergem către media Uniunii Europene, adică spre rata de 289 de decese la 100.000 de persoane", a spus George Ștefan.
Costuri și beneficii
George Ștefan a arătat că, fără măsuri, pierderile anuale ajung la 5,7 miliarde euro, dar investițiile în prevenție pot aduce câștiguri între 2,5 și 3 miliarde euro pe an, în funcție de scenariul aplicat.
„Care sunt costurile ca să ajungem aici și ce beneficii ni se generează?
Ceea ce ne interesează pe noi este că, în scenariul fără măsuri, pierderile totale ajung undeva la 5,7 miliarde de euro pe an în prețuri curente, ceea ce pentru economia României este o valoare foarte mare, în timp ce, dacă reușim să investim mai mult în prevenție și să ne ducem ori în primul scenariu, cam la jumătatea ratei pe care o avem acum, ori în al doilea scenariu în care noi convergem spre media Uniunii Europene, să avem câștiguri de 2,5 miliarde pe an, în primul scenariu, iar în scenariul al doilea de aproximativ 3 miliarde. Deci câștigurile sunt între 2,5 miliarde și 3 miliarde în funcție de scenariu", a spus George Ștefan.
Randamentul este favorabil investiției
George Ștefan a explicat că investițiile în prevenție pot aduce câștiguri fiscale anuale între 713 și 860 milioane euro, în funcție de scenariu, chiar dacă efectele apar după câțiva ani. Analiza arată că randamentul acestor investiții este favorabil.
„O altă chestiune care ne interesează ține de veniturile fiscale, pentru că noi am vrut să vedem cât se poate recupera la bugetul de stat în medie pe an dacă noi facem niște cheltuieli care în prima perioadă nu vor avea efecte imediate, nu se văd neapărat într-o economie mai productivă, forță de muncă mai sănătoasă sau venituri suplimentare încasate, dar apoi, după T+4, încep și vin și venituri.
În primul scenariu prin care reduci cu 44% mortalitatea prematură, câștigurile fiscale se ridică undeva la 713 milioane de euro, în prețuri curente, comparativ cu scenariul fără măsuri, iar asta implică ca România să ajungă la 38-35% din media Uniunii Europene.
În scenariul al doilea, care înseamnă orientarea către media Uniunii Europene, veniturile fiscale sunt de aproximativ 860 milioane de euro, comparativ cu scenariul fără măsuri, ceea ce implică o creștere a cheltuielilor de prevenție, undeva la 217 euro per capita în T+10.
Noi, în raport, am făcut mai multe analize (...) dar, în principiu, ce am reușit să dovedim, și în prețuri curente și utilizând rata de actualizare de 5%, randamentul este favorabil investiției”, a spus George Ștefan la cea de-a XIV-a ediție a Aspen Healthcare Summit, evenimentul public internațional anual din cadrul Programului „Aspen Healthcare & Quality of Life”.
Video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
