Expansiunea economică a cunoscut în primul trimestru o accelerare mai consistentă decât cea anticipată, ajungând la 5%, de la 4,1% în trimestrul IV 2018, în timp ce rata anuală a inflaţiei a rămas constantă la 4,1% în luna mai, semnificativ deasupra intervalului ţintei de 2,5%, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 4 iulie 2019. 

'Membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o accelerare mai consistentă decât cea anticipată - la 5,0 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul IV 2018 - în condiţiile unei neanticipate reamplificări a dinamicii ei trimestriale, ceea ce face probabilă o creştere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată decât cea previzionată pentru acest interval. Consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul contributor la avansul economic, aşa cum s-a anticipat - în condiţiile unei puternice dinamizări a cumpărărilor de mărfuri şi servicii -, secondat, însă, din nou de variaţia stocurilor, al cărei aport solid din ultimele patru trimestre este dificil de atribuit unor comportamente economice fără echivoc, implicit de natură să sporească incertitudinile asociate creşterii economice', se arată în document. În acelaşi timp, aportul formării brute de capital fix a revenit în mod neaşteptat în teritoriul pozitiv, dar exclusiv ca urmare a revigorării construcţiilor noi. S-a sesizat că, pe acest fond, contribuţia cererii interne la dinamica PIB a crescut substanţial, în timp ce exportul net şi-a mărit consistent aportul negativ, în contextul creşterii uşoare a dinamicii importurilor de bunuri şi servicii, concomitent cu încetinirea ritmului exporturilor.

'Drept consecinţă, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, antrenând şi o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent, în pofida ameliorării în acest interval a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare. În acest context, membrii Consiliului au considerat că, prin dimensiunea şi tendinţa lui, precum şi prin structura finanţării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător', au arătat membrii CA ai băncii centrale.

În cadrul şedinţei, Consiliul de Administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile. Analizând evoluţia recentă a dinamicii preţurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a rămas constantă în mai, la 4,10%, semnificativ deasupra intervalului ţintei. Astfel, pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, aceasta a continuat să meargă în sens opus previziunilor, crescând uşor faţă de nivelul de 4,03 la sută atins în martie.

'S-a observat că ascensiunea a fost antrenată de această dată prioritar de accelerarea inflaţiei de bază şi, într-o mai mică măsură, de majorarea preţurilor LFO (preţurile alimentare volatile n.r.), compensate parţial ca impact de scăderea dinamicii anuale a preţurilor produselor din tutun, a preţului combustibililor şi a preţurilor administrate', se precizează în document. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea în linie cu previziunile, urcând de la 2,7% în martie, la 3,2% în luna mai - cel mai înalt nivel din septembrie 2011.

'Avansul a fost dat mai cu seamă de evoluţia preţurilor serviciilor - doar parţial atribuibilă taxei din sectorul telecom şi uşoarei creşteri a cursului leu/euro -, şi, în secundar, de dinamica preţurilor alimentelor procesate, marcată într-o oarecare măsură de creşterea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare', se arată în minută. Mai mulţi membri ai Consiliului au apreciat că o asemenea evoluţie a inflaţiei de bază indică presiuni inflaţioniste în creştere pe partea cererii şi a costurilor salariale, în corelaţie cu dimensiunea şi trendul de accentuare a poziţiei ciclice a economiei şi cu mărirea susţinută a costurilor cu forţa de muncă. Indicative au fost considerate şi tendinţa crescătoare a ritmului anual de creştere a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor pentru consum, care s-a accentuat în ultimele luni, precum şi majorarea deflatorului PIB în trimestrul I 2019.

De asemenea, au fost evocate aşteptările inflaţioniste pe termen scurt, care potrivit unor sondaje, au continuat să se ajusteze în sens ascendent în perioada recentă. Membrii Consiliului s-au arătat preocupaţi de tensiunile ridicate de pe piaţa muncii, evidenţiind vârfurile succesive atinse recent de efectivul salariaţilor din economie, precum şi nivelul minim record la care a tins să se plaseze rata şomajului BIM în ultimele luni, dar şi intenţiile solide de angajare anticipate pentru perioada imediat următoare de sondaje de profil.

'S-a observat că persistenţa dificultăţilor majore întâmpinate în procesul de recrutare determină companiile să se orienteze tot mai mult către digitalizare şi automatizare - inclusiv în scopul eficientizării activităţii - sau să apeleze la personal din afara ţării, aşa cum sugerează restrângerea recentă a schemelor de personal în industrie, în special în ramura auto, dar şi rezultatele unor studii şi sondaje de specialitate', potrivit documentului. În şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 4 iulie 2019 s-a apreciat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, cel puţin pe termen scurt, fiind evocată creşterea anuală de două cifre înregistrată şi în luna aprilie de câştigul salarial mediu brut nominal, precum şi de cel net real, în uşoară decelerare totuşi faţă de trimestrul I. La un nivel de două cifre s-a menţinut în aprilie şi dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie, în absenţa unor câştiguri evidente de productivitate. Unii membri ai Consiliului au remarcat că penuria de forţă de muncă devine un handicap pentru creşterea economică sustenabilă în noile state membre din Uniune, la aceasta contribuind fenomenul emigraţionist.

În discuţiile privind condiţiile monetare, membrii Consiliului au reliefat menţinerea principalelor cotaţii ROBOR semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară în lunile mai-iunie, la valori doar marginal inferioare celor atinse în aprilie, dar şi normalizarea nivelului ratei medii a dobânzii aferente tranzacţiilor interbancare, care s-a repoziţionat în acest interval uşor sub rata dobânzii-cheie, în condiţiile absorbirii consecvente de către BNR, prin atragerea de depozite, a excedentului de lichiditate reinstalat pe piaţa monetară. De asemenea, s-au făcut referiri la avansul modest înregistrat în intervalul aprilie-mai de randamentele depozitelor noi la termen, dar mai ales la scăderile accentuate consemnate în luna mai de ratele variabile ale dobânzii la creditele noi pentru locuinţe, respectiv pentru consum ale populaţiei, cel mai probabil ca efect al intrării în vigoare a IRCC situat la 2,36%. ' S-a remarcat că, începând cu 1 iulie, nivelul IRCC s-a mărit brusc, la 2,63%, şi că acesta va rămâne constant în cursul trimestrului III, reiterându-se în acest context incertitudinile generate de introducerea unui asemenea indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei, precum şi posibilele lui implicaţii asupra transmisiei şi conduitei politicii monetare, şi, în final, asupra întregului cadru al acestei politici', precizează BNR. În acelaşi timp, a fost evidenţiată corecţia descrescătoare relativ abruptă consemnată de cursul de schimb leu/euro spre finele lunii mai şi la începutul lunii iunie - în sincron cu evoluţiile din regiune - în contextul semnalelor privind iminenta relaxare a conduitei politicilor monetare ale Fed şi BCE, de natură să sporească atractivitatea plasamentelor financiare pe aceste pieţe.

'A fost semnalată şi tendinţa uşor descendentă manifestată ulterior de raportul leu/euro - pe fondul diferenţialului mai ridicat al ratei dobânzii faţă de zona euro şi al atitudinii băncilor centrale din regiune - apreciindu-se că o eventuală accentuare a acesteia ar fi de natură să inducă riscuri la adresa evoluţiei inflaţiei pe termen mediu prin impactul advers exercitat asupra contului curent, aflat deja în deteriorare alertă. Unii membri ai Consiliului au atenţionat că, în condiţiile deficitelor gemene, nu poate fi exclusă o schimbare a evoluţiei ratei de schimb, mai cu seamă în eventualitatea unei modificări a percepţiei asupra riscului asociat economiei/pieţei financiare locale', se arată în comunicatul BNR.

Membrii CA ai BNR au observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat descreşterea, menţinându-se relativ constantă în lunile aprilie şi mai, la un nivel doar uşor inferior mediei trimestrului I. Creşterea anuală a creditului în lei a rămas pe palierul de două cifre, dar a continuat să decelereze lent, în principal pe seama împrumuturilor populaţiei, a căror dinamică a beneficiat totuşi de aportul consistent al creditelor noi pentru consum, care au atins, ca volum lunar, un nou maxim istoric în mai. Variaţia componentei în valută a reintrat marginal în teritoriul pozitiv în aceeaşi lună, în premieră în ultimii şapte ani, exclusiv ca efect al evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei şi-a continuat tendinţa ascendentă, ajungând la 66,2%. În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei pe orizontul scurt de timp, în condiţiile unor mici fluctuaţii, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2% în decembrie 2019 şi la 3,3% la finele anului 2020.

'Acţiunea factorilor pe partea ofertei ar putea fi mai puţin inflaţionistă în lunile următoare decât în prognoza anterioară, date fiind reducerea neaşteptată a preţului gazelor naturale începând cu luna iulie, precum şi evoluţia relativ mai temperată a preţului combustibililor. S-a remarcat că perspectiva apropiată a cotaţiei petrolului rămâne incertă şi că evoluţia recentă/viitoare a preţurilor LFO, precum şi măsurile fiscale şi bugetare implementate în acest an induc riscuri predominant în sens ascendent la adresa perspectivei apropiate a inflaţiei, contextul fiind prin urmare relevant din perspectiva implicaţiilor asupra anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu', arată minuta BNR. Unii membri ai Consiliului au fost de părere că este posibilă o performanţă peste aşteptări a producţiei agricole interne pe anumite segmente, cu efecte asupra dinamicii viitoare a preţurilor produselor alimentare. Pe de altă parte, acţiunea factorilor fundamentali va fi probabil uşor mai inflaţionistă pe orizontul scurt de timp decât se anticipa anterior, date fiind presiunile ceva mai intense aşteptate să decurgă din cererea agregată, costurile salariale şi din anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt. 'Analizând premisele poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au considerat că expansiunea economică va încetini probabil în trimestrele II şi III, dar va rămâne relativ mai alertă, ca urmare a accelerării ei peste aşteptări în primul trimestru, şi în condiţiile unei dinamici trimestriale anticipate a scădea gradual, inclusiv pe fondul unor performanţe mai puţin favorabile ale agriculturii în trimestrul III.

Potrivit evaluării făcute, o asemenea perspectivă implică continuarea creşterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval la valori uşor superioare celor prognozate în luna mai', arată minuta BNR. În acelaşi timp, membrii Consiliului au observat că cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept motor al creşterii economice şi în trimestrul II, sugerând însă şi un nou aport pozitiv modest din partea formării brute de capital fix. Perspectiva pe termen scurt a investiţiilor a fost apreciată a fi totuşi incertă - cu posibile implicaţii adverse asupra potenţialului de creştere a economiei - în contextul practicilor bugetare şi al frecventelor măsuri fiscale şi modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. 'Incertitudini crescute decurg şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, dar şi măsurile ce vor fi probabil adoptate - eventual în contextul rectificării bugetare -, în vederea încadrării deficitului bugetar în ţinta stabilită, ţinând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor. Acestora li se alătură incertitudinile legate de absorbţia fondurilor europene', arată documentul. Totodată, membrii Consiliului au remarcat că exportul net e posibil să-şi fi mărit din nou contribuţia negativă la avansul economic în trimestrul II, dată fiind continuarea adâncirii alerte în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în aprilie, pe fondul încetinirii creşterii anuale a exporturilor, în paralel cu accelerarea ritmului importurilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond deficitul de cont curent a consemnat o cvasi-dublare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, inclusiv cu aportul deteriorării balanţei veniturilor secundare; concomitent, acoperirea acestuia cu fluxuri de capital autonom s-a deteriorat consistent. Evoluţiile au fost considerate îngrijorătoare din perspectiva macrostabilităţii şi a sustenabilităţii creşterii economice. În evaluările privind dezechilibrul extern şi perspectiva lui pe termen scurt au fost evocate atât dinamica alertă a absorbţiei interne şi probleme de competitivitate non-preţ ale economiei româneşti, cât şi tendinţa de slăbire a creşterii economice în zona euro şi pe plan global, precum şi riscurile sporite la adresa acesteia ce decurg din războiul comercial şi din incertitudinile legate de Brexit.

Membrii CA ai Băncii Centrale au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari, precum şi la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune, chiar şi în condiţiile accelerării inflaţiei în aceste ţări. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a readucerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială. În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News