"Asta facem la BNR: tratăm acest simptom, operând creşteri de dobândă, pentru ca simptomul să nu devină boală cronică (...) Am spus şi că uzuala comparaţie a dobânzilor cu cele din perioada 2012-2021 nu este deloc fericită, pentru că venim după 10 ani de dezinflaţie şi pentru că perioada aceasta, de inflaţie scăzută, s-a încheiat. Şi perioada dobânzilor real negative urmează să se încheie", a scris marţi Cristian Popa pe Facebook.

El a subliniat că este utilă comparaţia cu perioada anterioară anului 2012, dacă vrem să înţelegem încotro se duc dobânzile.

"Dacă vrem însă să înţelegem încotro se duc dobânzile, este utilă comparaţia cu perioada de dinainte de 2012, nu că se va repeta, dar aşa vom înţelege mai bine viitorul: după o dezinflaţie prelungită, de 10 ani, din păcate a urmat o inflaţie relativ rampantă, cea din ultimele 12-18 luni, declanşată atât de eforturile fiscale şi montare de depăşire a crizei COVID (deficite fiscale majore, reduceri de dobânzi, creaţie monetară) cât şi de criza energetică şi războiul din Ucraina. Deci pentru a înţelege viitorul trebuie să facem comparaţiile corecte: cu perioada de dinainte de 2012 mai exact. Dobânzile la dolar şi euro de 3-4-5% erau absolut normale atunci. La leu, dobânzi de 6-7-8% erau absolut normale atunci. Aceasta este noua normalitate spre care ne îndreptăm: normalitatea dobânzilor pozitive", a arătat reprezentantul BNR.

Potrivit sursei citate, deceniul dobânzilor mici şi cel al represiunii financiare se încheie, pentru că deceniul efectelor deflaţionise se încheie: "deglobalizarea, tranziţia verde, şocul energetic, războiul, deficitele, creaţia monetară şi sugrumarea liberalismului creează inflaţie, şi aceasta se vede".

"Deci când vine vorba de dobânzi, anomalia a fost acest ultim deceniu, acum doar se revine la normal. Creşterea dobânzilor este desigur mai grea decât reducerea lor, ne gândim şi la debitori, însă creşterea dobânzilor produce costuri pentru cei îndatoraţi, inflaţia produce costuri pentru toată lumea", a mai scris Cristian Popa pe reţeaua de socializare.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acesta a urcat marţi la 7,16% pe an, de la 7,14% pe an, luni, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 27 iulie 2010, respectiv 7,18%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR), notează Agerpres.

BNR: Prelungirea războiului din Ucraina generează riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice în România

Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor impuse Rusiei generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice în România, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 6 iulie 2022. 

Documentul publicat luni precizează că prelungirea conflictului ar putea avea efecte pe multiple planuri asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

'În această conjunctură, valorificarea la maximum a fondurilor europene alocate României, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este vitală, au susţinut membrii Consiliului, atragerea acestora fiind esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice - dată fiind şi natura condiţionalităţilor ataşate procesului - dar şi pentru a se contrabalansa, cel puţin parţial, impactul contracţionist al amplelor şocuri globale pe partea ofertei, precum şi efectele consolidării fiscale', se arată în documentul citat.

Totodată, minuta atrage atenţia asupra faptului că incertitudinile şi riscurile asociate conduitei viitoare a politicii fiscale sunt în creştere, membrii CA al BNR făcând referiri la execuţia bugetară de până acum şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar evidenţiind, cu precădere, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi seturile de măsuri aplicate de curând în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, ce pot avea implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat creşterea în primele două luni din trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, în condiţiile unui salt amplu consemnat în aprilie, la 13,76%, de la 10,15% în martie, urmat de un avans moderat în luna mai, la 14,49%.

'S-a remarcat că partea cea mai mare a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul modificării începând cu luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor.

Influenţe peste aşteptări, dar modeste, au venit din continuarea majorării preţului combustibililor, sub impactul ascensiunii abrupte a cotaţiei ţiţeiului, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi din scumpirea unor utilităţi publice, în corelaţie cu mărirea preţurilor energiei', se mai arată în documentul BNR. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar şi l-a temperat apoi, ajungând la 9,1% în mai, de la 7,1% în martie.

Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, avansul a continuat să fie antrenat în principal de segmentul alimentelor procesate, într-o proporţie chiar substanţial mărită în raport cu trimestrul anterior, ce a atins astfel un nivel record. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cea mai mică valoare din ultimul an - probabil inclusiv în corelaţie cu evoluţia în termeni anuali a raportului leu/euro - iar contribuţia subcomponentei mărfurilor nealimentare s-a diminuat, de asemenea, deşi mai modest, în condiţiile în care sfera categoriilor de preţuri a căror creştere de dinamică s-a temperat a devansat-o pe cea a bunurilor care şi-au accelerat uşor ritmul scumpirii.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că prelungirea mersului ascendent relativ alert al ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei - amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate - ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au continuat să fie potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

A fost subliniată, în acest context, amploarea mondială a puternicului proces inflaţionist provocat de şocurile globale pe partea ofertei, care au propulsat dinamica preţurilor de consum la valori nemaiîntâlnite în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase ţări din Europa, precizează BNR.

Totodată, au fost evidenţiate majorările semnificative de ritm consemnate în martie-aprilie de preţurile de producţie din industria prelucrătoare, cuprinzând şi segmentul bunurilor de consum - sub influenţa costurilor în creştere cu energia şi cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum şi pe fondul blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare - ce vor continua probabil să se transfere treptat asupra preţurilor unor bunuri şi servicii destinate consumului, dar în funcţie şi de condiţiile cererii.

Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate ori în ascensiune ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din ultimele luni, însoţite de o ajustare mult mai estompată, totuşi, a celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, dar şi tendinţa de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de reintrarea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în debutul trimestrului II.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News