Banca Naţională a României a decis majorarea dobânzii cheie cu un punct procentual, la 4,75%. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a făcut mai multe precizări vineri. Acesta a spus şi de unde vine incertitudinea, dar şi care sunt principalele riscuri pentru România. 

"Din păcate, surse foarte mari de incertitudine şi, implicit, de riscuri. Am menţionat acest lucru şi în trimestrul trecut şi, din păcate, tot ce menţionăm ca riscuri în parte sau tot ce menţionam ca riscuri s-a şi împlinit. Am avut în continuare creşteri la preţurile la energie şi la combustibili, care s-au răsfrânt la rândul lor asupra alimentelor procesate şi, în consecinţă, prognoza noastră, care vedea un vârf al inflaţiei în aceste luni, se mai împinge cu încă un trimestru cel puţin. Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi. Sunt legate de preţurile la energie şi de efectele în lanţ pe care le determină conflictul din Ucraina, cu toate consecinţele de rigoare în plan economic. Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze./atataru/ Sperăm să nu se mai întâlnească la nivelul maximal, aşa cum s-au întâlnit în lunile trecute. Şi speranţa e legată de faptul că măcar am avut o diminuare a creşterii inflaţiei, a ritmului de creştere a inflaţiei în această perioadă. Dar direcţia, din păcate, e aceeaşi", a punctat Dan Suciu la Radio România Actualităţi.

Cea mai importantă majorare a dobânzii

"Ea este, într-adevăr, o majorare cu un punct procentual faţă de perioada precedentă în care s-a aplicat această dobândă de politică monetară. Arată o preocupare majoră şi o dorinţă fermă de a găsi cele mai bune soliţii pentru a tempera inflaţia, pentru că asta este marea problemă. Şi principalul instrument prin cae se poate tempera inflaţia este dobânda. Creşterea costurilor banilor, sau a valorii banilor, dacă vreţi. Prin majorarea dobânzii se încearcă temperarea acestei presiuni inflaţioniste, care, însă, din păcate, revin cu această afirmaţie, este de provenienţă externă, adică e cauzată inflaţia în principal de preţurile la energie şi combustibili, care sunt pe plan internaţional. În consecinţă, inflaţia este mai degrabă rezultatul unui proces de import de inflaţie. Importăm aşadar inflaţie, vine de afară, mai puţin are cauze interne. Ceea ce se reuşeşte prin politicile monetare să se facă este să se mai tempereze acest transfer al preţurilor dinspre energie spre produsele alimentare, adică o componentă relativ mai redusă din inflaţie, care poate fi relativ temperată prin creşterile de dobândă. De aceea asistăm la acest proces, în acest moment", a mai precizat Dan Suciu, citat de Rador.

Ce se va întâmpla în perioada următoare 

"Am sugerat şi în comunicatul de presă şi în conferinţa de presă pe care a ţinut-o guvernatorul Mugur Isărescu faptul că vârful nostru de inflaţie, estimat, cum spuneam, în cursul lunii iunie-iulie, se împinge cumva spre trimestrul al treilea, după care, probabil, vom intra într-un proces uşor dezinflaţionist, uşor o spun dezinflaţionist, pentru că mai există o necunoscută, şi anume. ce se va întâmpla cu plafonarea preţurilor la energie./asalar/atataru/ Asta, în prima parte a anului viitor, va trebui să se tranşeze această chestiune, să ştim dacă continuă plafonările, dacă nu continuă plafonările la preţ, pentru că ele, evident, vor prezenta componenta locală a unui eventual puseu inflaţionist, dacă acest lucru se va produce. Deci, vom avea, probabil, două scenarii: unul care ţine cont de plafonări şi care atunci va indica un uşor proces dezinflaţionist, care va începe spre finalul anului şi va continua încet, însă, la origini redus, pe tot parcursul anului viitor; dacă nu vom avea o continuare a plafonării, procesul va fi întrerupt în cursul lunii aprilie printr-un nou mic puseu inflaţionist şi, apoi, urmează să vedem ce se mai întâmplă. Sperăm, că există deocamdată semnale că plafonarea preţurilor la energie va continua şi după aprilie anul viitor, dar e o decizie guvernamentală pe care nu o putem noi anticipa şi nici impune", a mai declarat purtătorul de cuvânt al BNR.

"Cursul de schimb, ancoră de stabilitate"

 

"E o încercare pe care BNR şi-o asumă, pentru că într-o perioadă de mare instabilitate cursul de schimb a reprezentat o ancoră de stabilitate şi Banca Naţională şi Consiliul de Administraţie consideră că e o reuşită faptul că s-a dat acest semnal de stabilitate în contextul acesta extrem de agitat.Acum, ce înseamnă stabil? Stabil nu înseamnă dacă avem variaţii de 1 - 2% în cursul unei zile. Nu am avut în perioada aceasta nici măcar atât, într-adevăr, şi oamenii, clar, se obişnuiesc cu acest curs care a variat extrem de puţin. O variaţie de 1 - 2% în cursul unei zile rămâne, în termeni tehnici cel puţin, expresia unui curs stabil. Ar trebui să înţelegem că cursul nu poate fi fix, el nu este fix, el variază, şi că atunci când condiţiile permit, într-adevăr, el are o anumită stabilitate, pe care încercăm să o prezervăm o lungă perioadă de timp, în contextul în care sunt atât de multe alte incertitudini.

La nivelul Băncii Naţionale măsurile sunt mai puţine. Principalul instrument, acesta de majorare a dobânzii, aţi menţionat şi altele mai tehnice, controlul ferm al lichidităţii, păstrarea rezervelor minime obligatorii./lbadiu/atataru/ Ele sunt măsuri mai tehnice şi nu cred că e cazul să intru în detalii. Dar evident că, pentru temperarea creşterii preţurilor, trebuie o asociere şi o bună colaborare între politica fiscală şi politica monetară. Nu merge doar una dintre ele să se lupte împotriva inflaţiei. Aşa că sperăm şi avem, de altfel, toate semnalele ca atare că, cel puţin la nivelul politicii fiscale, vom avea o reducere a deficitului bugetar, o păstrare a deficitului în termenii agreaţi iniţiali, ceea ce înseamnă un deficit mai mic decât anul trecut şi asta înseamnă, în bună măsură, mai puţin oxigen pentru inflaţie. Deci, e nevoie de politici fiscale prudente, temperate şi bine măsurate atunci când se cheltuiesc banii, pentru a nu reaprinde un pic nivelul preţurilor", a continuat el.

Veşti pentru românii cu rate

"Crescând dobânda de politică monetară, creşte costul banilor. Crescând costul banilor, e inevitabil să dobânzile vor creşte, atât cele la credite, cât şi cele la depozite. Ştim, suntem preocupaţi la Banca Naţională, şi privim cu multă atenţie, şi se întâmplă mai ales cu ratele în curs pentru cei care au ratele legate de ROBOR, aici este discuţia; sunt numai o parte din cei împrumutaţi care au ROBOR-ul acesta variabil parte din rată. Mulţi, mai ales pentru creditele de consum, au rate fixe, nu sunt neapărat afectaţi. Alţii au rate în valută, unde am beneficiat de un curs stabil, deci, nu au fost mari influenţe./asalar/atataru/ Sigur, cei care au luat credite mai recent au cotaţia IRCC, un nou indice, noul indice care este mult mai scăzut, dar care va creşte, pentru că el cumva măsoară evoluţiile din piaţă din urmă cu 3-6 luni, deci, cumva el va veni, cu timpul va creşte şi el. Într-o situaţie în care inflaţia creşte dobânzile nu au cum să stagneze. Deci, vrând-nevrând această evoluţie va fi una ascendentă la nivelul dobânzilor.

Clienţii au şi instrumentul renegocierii, au şi instrumentul amânării ratelor, au şi instrumentul conversiei la indicele pe care l-aţi spus. Dar situaţia este evident variată, depinde de la caz la caz foarte mult. Cum am spus, IRCC-ul va creşte, noul indice va creşte semnificativ, chiar spre finalul anului şi la începutul anului viitor va fi ridicat. Acum, este important de spus, dacă cineva consideră că în acest moment este mai dificil de a plăti o rată decât va fi anul viitor, atunci, da, e evident că merită să îţi reduci rata accesând noul indice IRCC. Dar dacă cumva consideră că anul viitor sau peste doi ani va fi un moment mult mai dificil, IRCC pare că va fi mai mare în perioada aceea decât ROBOR-ul, dacă lucrurile totuşi evoluează în sens descendent la nivelul inflaţiei, şi atunci va fi atunci un moment mai greu de plată. De aceea, nu există o soluţie minune, există o bună calibrare de la caz la caz, însă pentru cei care au rate evident nu e un moment neapărat plăcut", a concluzionat Dan Suciu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News