"Biserica nu e un selgros spiritual, nu mergi la rugăciune ca la en-gros! Aşa să-şi arate Dumnezeu puterea în lume? Prin creştini privatizaţi?" Iosua Faur, despre credinţa adevărată

De multe ori mergem duminica, la slujbă, ca la supermarket. Venim, ne luăm ce avem nevoie din predică, din cântări şi rugăciuni şi-apoi... facem stânga'mprejur si pornim spre casă. Uităm de ceilalţi, uităm de cel pe care l-am avut alături preţ de un ceas sau două şi salutăm, la plecare, doar dacă ne aducem aminte. Ne luăm de acolo forţe noi pentru încă o săptămână ca şi cum am lua de pe raft doar ce ne foloseşte, punem în coş, achităm şi ducem totul acasă, la familie. Dar, oare, aşa ne vrea Dumnezeu? Ca pe nişte "clienţi" ai Bisericii? Cumpărători de Cuvânt şi plătitori de învăţăminte creştine la vrac? A devenit mersul la slujba de duminică un soi de consumerism spiritual? 

Să ne amintim că Dumnezeu e lângă noi şi pentru noi în fiecare zi, în vreme ce oamenii Îl caută mai cu seamă duminica. De ce doar duminica? Şi dacă doar duminica, de ce numai preţ de o oră-două? Ce faci după ce ieşi pe porţile bisericii? Nu-l laşi pe Dumnezeu acolo ca pe un bon la casă! Ca pe un cărucior de care nu mai ai nevoie odată ce ai ieşit din supermarket! 

"O relaţie personală cu Dumnezeu nu este, neapărat, şi privată!"

Iată ce spune pastorul Iosua Faur despre credinţa individuală, egoistă, "privatizată", "trend" care pare să pună stăpânire tot mai mult pe cei care se doresc a fi numiţi "copii ai lui Dumnezeu":

"Să ştiţi că "pandemia" care a lovit cel mai puternic biserica, în ultimii 20 de ani, este privatizarea! La ce mă refer? Trecerea de la credinţa de obşte, trăită împreună, la modul colectiv, la trăirea credinţei "pe persoană fizică". Fenomenul acesta are multe nume: individualism, egoism, egocentrism, egolatrie... şi lista ar continua. Dar, vedeţi, relaţie "personală" cu Dumnezeu nu înseamnă neapărat relaţie "privată".

De mult ori, când venim la biserică, ne interesează doar persoana noastră. Cât de bine m-am simţit EU când am cântat cântarea aceea? Lucruri care ţin de noi... Cât de mult îmi place MIE ce se întâmplă în biserică. Dacă ceilalţi se îmbracă după gusturile mele, dacă mi se oferă acolo loc ca să-mi desfăşor darurile spirituale... Mâ simt bine? Asta-i, până la urmă, întrebarea. Aveţi grijă de mine? Să ştii că nu-i nicio diferenţă între credinciosul care gândeşte aşa şi cel care nu se alătură niciunei biserici şi îşi trăieşte religia în mod privat, în mod individual! Oare o astfel de perspectivă a creştinismului este biblică? Aşa ne învaţă Biblia că ar trebui să ne trăim credinţa creştină? Aşa intenţiona Dumnezeu să-şi arate puterea şi prezenţa în lume, prin astfel de creştini? Creştini "privatizaţi"?

Uneori am impresia că vedem locul acesta ca pe un selgros spiritual. Un en-gros unde ai de toate! Şi fiecare vine cu căruciorul şi cu familia lui, îşi ia de pe raft ce doreşte şi apoi pleacă. Care e singurul lucru pe care-l au în comun clienţii de la selgros? Toţi au nişte nevoi, toţi au bani să plătească şi se întâmplă ca toţi să fie în acelaşi loc, în acelaşi timp. Dar vă întreb: după ce au ieşit de la casă, există vreo părtăşie între clienţii de la selgos? Vedeţi că se adună laolaltă să se bucure împreună, să dea un feedback bun, să contribuie la ce se întâmplă acolo? Nu! Am venit să-mi iau ce-mi trebuie, să-mi iau lucrurile de care mă voi folosi eu şi familia mea. O, ce tragic ar fi dacă am vedea în biserică un en-gros spiritual!

În Galateni 5:4 citim: "Voi, care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har" A ţine Legea, zice Pavel, nu aduce libertate, ci doar obligaţii. Şi-atunci Hristos nu mai foloseşte la nimic! O astfel de atitudine, de abordare a mântuirii prin fapte ne îndepărtează de Hristos şi de harul Său. Pentru că atunci tu spui - Doamne, mulţumesc că m-ai informat, dar de-aici încolo mă descurc singur! De-aici încolo nu mă mai bazez pe puterea Ta, ci pe faptele şi pe resursele mele. 

Dacă ai nevoie de libertate faţă de păcat, calea înspre această eliberare nu este prin faptele tale, nu este prin tradiţii, nici prin reuşitele tale, nu este prin superstiţii religioase, ci prin Hristos! Şi prin Scriptură!" avertizează pastorul Iosua Faur, liderul Bisericii Creştine Baptiste din Brăila.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News