Binele comun sau interesul public? Prof. Andrei Marga: Se vede bine care sunt țările care au câștigat și țările care s-au împleticit în tranziție
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Profesorul Andrei Marga, filosof, politolog și om politic, a vorbit despre conceptul de „bine comun“ și despre democratizarea societăților.

Andrei Marga, profesor, filosof și om politic, a explicat conceptul de bine comun și a evidențiat acele mecanisme prin care o societate îl poate atinge:

„Binele comun ar trebui clarificat. Noi vorbim de bine comun, însă, personal, prefer să vorbesc de interese publice. Binele comun e un termen care vine de la Aristotel, e acel bine de care se bucură comunitatea, dar se bucură și fiecare membru al comunității. Acela e binele comun în această viziune aristotelică. În timp, avem o controversă, chiar în sfera europenității, modernității, și anume cum se atinge binele comun?

Adam Smith ne-a spus că binele comun se atinge prin faptul că fiecare individ își asigură binele lui. Binele comun reprezintă binele privat. De asemenea, avem optica lui Hegel, care spune că individul poate să facă ce vrea, dar el depinde de cadrul societății, de cadrul general. Sigur, sunt controverse destul de ascuțite, dar, astăzi, după părerea mea, trebuie să ieșim din decizii politico-juridice care țin cont doar de interese private, să ieșim din decizii juridico-politice care confundă interesul public cu interesul unui anumit public. În rest, problema este de cum stabilim care este interesul public. Nu există altă cale decât o democrație, dar o democrație pe care eu am numit-o reflexivă, o democrație avansată, o democrație deliberativă.“, a spus Andrei Marga.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Lumea omului nou, redefinită. Prof. Borțun: Tehnicienii care vor conduce societatea de mâine vor fi oameni pe care nu-i alege nimeni

„Democratizarea este condiția democrației“

„Churchill spune ca problemele din democrație trebuie tratate cu mai multă democrație. Eu nu cred că ar trebui renunțat la democrație, iar într-o societate în care un algoritm va lua decizia pentru om, în locul propriei conștiințe sau a propriei voințe, cred că avem nevoie de mai multă educație, mai multă democrație, în care să putem negocia ce înseamnă binele comun. Nu mi-aș dori să ajungem într-o situație în care cineva să ne dicteze binele comun, ci doar prin democrație să-l putem negocia, să-i găsim prețul și așa să-l schimbăm și respectăm și mai mult“, a spus Radu Golban.

„Democrația de astăzi are nevoie de democratizare, în continuare. Din păcate se ignoră, și la noi, o carte care a pregătit conceptual tranzițiile din anii 89-90 din Europa Centrală, care a spus că un regim care nu democratizează după ce a înlăturat autoritarismul, eșuează. Se vede bine acum, pe scenă, că au câștigat în tranziție țări care au democratizat destul de mult și sunt împleticite țări care nu au democratizat sau încă nu democratizează. Democratizarea este condiția democrației.

Sigur, marele pariu este dacă suntem în stare ca societăți să gândim democrația, să o ducem cu un pas înainte, sau nu? Societatea este una administrată, dar, din păcate s-a ajuns la o refeudalizare a discuției publice. Ea se vede bine în multe locuri din lume și este monopolizată de mari concerne de presă, de mari publicații, de mari partide. Se vorbește insistent de o refeudalizare a sferei publice care trebuie și ea adusă la normal dacă vrem democrația“, a spus, la DC News, la emisiunea Outlook, profesorul Andrei Marga.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Popoarele cu cea mai mare încredere în stat. Oamenii povestesc, în fiecare zi, cât de multă încredere au în sistem

Tu știi în ce societate trăim astăzi? Andrei Marga vine cu o teorie

Andrei Marga, profesor universitar, filosof și fost ministru de Externe și ministru al Educației, a făcut o radiografie a societății în care trăim:

„Aș îndrăzni să lansez, totuși, o temă, care trebuie discutată mai larg: Știm în ce societate trăim astăzi? Opinia mea, am și argumentat-o, e că nu mai e capitalism, deoarece capitalul financiar decide mai mult decât proprietatea, asupra întreprinderii, asupra băncii. Capitalul financiar e cel care stabilește chiar structura societății într-un fel. Nu mai vorbim de faptul că soarta individului depinde nu atât de proprietate, ci de pregătirea lui, de aranjamente, de cleptocrația din viața socială, de foarte multe lucruri“, a spus, la DC News, la emisiunea Outlook, profesorul Andrei Marga (citește continuarea AICI).

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Noua religie politică. Dumitru Borțun (SNSPA), despre provocările din prezent: Omului nou i se induc false nevoi

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel