Economistul Cosmin Marinescu, consilierul lui Klaus Iohannis în departamentul Politici Economice și Sociale, a făcut un bilanț al post-aderării României la UE.

"Performanța României în context european este una notabilă, România înregistrând în ultimele două decenii o creștere medie anuală a PIB real de 3,8%, aproape triplă față de media UE. Această creștere susținută a accelerat convergența nivelului de trai, reflectată în creșterea PIB-ului real pe cap de locuitor.

Economia României a dovedit o reziliență remarcabilă în fața unor șocuri externe majore, cum ar fi pandemia COVID-19 sau invazia Ucrainei de către Rusia, care a adus războiul la granițele noastre. În timpul pandemiei, țara noastră a înregistrat una dintre cele mai reduse contracții economice din UE, urmată de o redresare rapidă și susținută în anii următori, avansul economic fiind și astăzi superior mediei europene.

Trendul post-aderare

În perioada analizată, economia României a înregistrat rate de creștere economică semnificative, creșterea depășind 3% anual în 10 din cei 17 ani ai analizei. Această evoluție subliniază un proces consistent de recuperare economică, prin reducerea accelerată a decalajelor față de alte state membre ale UE.

După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a beneficiat de o creștere economică importantă, cu un avans mediu anual de aproximativ 4% în perioada 2007-2019. Acest trend economic a condus la depășirea, în prezent, a unor state precum Cehia, Finlanda, Portugalia, Ungaria și Grecia, în privința PIB-ului nominal.

Creșterea economică a condus la reducerea sărăciei în România, ponderea populației care trăiește sub pragul sărăciei scăzând semnificativ în ultimii ani. Persistă însă inegalități importante, prin diferențele considerabile dintre mediul rural și cel urban. De aici rezultă necesitatea unei atenții sporite privind dezvoltarea echilibrată în plan regional, fiind prioritară atragerea fondurilor europene și a investițiilor străine, cu precădere în regiunile defavorizate.

Impactul crizelor

Scăderi economice au fost înregistrate în perioada crizei financiare globale din 2008-2009, și în 2020, anul pandemiei COVID-19. De exemplu, în 2020, PIB real al României a scăzut cu doar 3,9% comparativ cu anul precedent, performanță ce contrastează cu deteriorarea situației bugetare printr-un deficit ESA de 9,2% din PIB în anul 2020, al șaselea cel mai mare deficit bugetar din UE.

Este semnificativă performanța economică a unor state membre, precum Polonia, care a reușit să evite dinamica negativă a PIB real în anul crizei financiare, înregistrând o creștere medie anuală de aproximativ 3% de-a lungul întregii perioade. De asemenea, Malta a înregistrat cea mai ridicată rată de creștere economică, de peste 3% anual în perioada de referință, depășind performanțele altor state membre.

Deși economiile europene păreau să-și revină rapid după anul 2021, începând cu 2022 se resimt efectele crizei energetice și ale inflației, vârful fiind atins anul trecut. Pentru 2025, Comisia Europeană preconizează o creștere economică pe scară largă, ci ritmuri de creștere între 1% și 3% pentru majoritatea țărilor UE, pe fondul unui climat investițional stabil, în care fondurile europene joacă în continuare un rol important", a scris economistul Cosmin Marinescu pe blogul personal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News