Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întors duminică după-amiază în Israel. Acesta a aterizat pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, după o vizită de peste o săptămână în Statele Unite. Călătoria sa a fost marcată de întâlniri esențiale cu președintele american Donald Trump și alți oficiali de rang înalt, axate pe consolidarea relațiilor bilaterale și pe gestionarea crizei din Orientul Mijlociu.

La scurt timp după revenirea sa în Israel, Netanyahu a convocat o ședință de urgență a cabinetului guvernamental duminică seara, urmată de o întâlnire crucială a cabinetului de securitate, programată pentru marți. Acest organism, responsabil de gestionarea conflictului și al cărui rol este esențial în luarea deciziilor strategice, va analiza atât evoluțiile militare, cât și perspectivele negocierilor privind încetarea focului.

Această reuniune are loc într-un moment extrem de sensibil, în care Israelul și Hamas ar fi trebuit să demareze discuțiile pentru a doua fază a acordului de încetare a focului. Potrivit înțelegerii inițiale, aceste negocieri trebuiau să înceapă pe 3 februarie, dar incertitudinea persistă în ceea ce privește viitorul acestui acord.

Sprijinul lui Trump pentru Israel și viitorul Fâșiei Gaza

Unul dintre cele mai importante puncte discutate la Washington cu Donald Trump a fost viitorul Fâșiei Gaza, în contextul conflictului în desfășurare dintre Israel și Hamas. După întâlnirea sa cu Netanyahu, Donald Trump a reafirmat sprijinul ferm al SUA pentru Israel, mergând chiar mai departe și propunând ca, după război, Washingtonul să preia sub control administrarea regiunii. Președintele american a descris viziunea sa asupra viitorului Gazei, sugerând transformarea acesteia într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”, un plan care, însă, ridică multiple semne de întrebare.

Mai mult, Trump a susținut un plan controversat de "ieșire voluntară" a palestinienilor din Gaza, încurajându-i să plece spre statele vecine, cum ar fi Egiptul și Iordania. Acesta a fost prezentat drept o măsură umanitară, având în vedere distrugerile masive suferite de regiune în urma conflictului. Declarațiile sale au fost întâmpinate cu scepticism și critici, inclusiv din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care au denunțat ideea ca fiind un posibil act de "epurare etnică".

Planurile Israelului și preocupările organizațiilor internaționale

Pe fondul acestor discuții, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a ordonat armatei să pregătească un plan concret pentru a permite civililor palestinieni care doresc să părăsească Gaza să o facă fără restricții. Această măsură vine într-un context în care Israelul este supus unei presiuni internaționale crescânde pentru a înceta ofensiva asupra teritoriului palestinian și pentru a facilita ajutorul umanitar.

Organizația israeliană Peace Now a reacționat prompt, criticând această inițiativă și avertizând asupra pericolelor unei potențiale relocări forțate a populației palestiniene. Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, propunerile discutate riscă să agraveze și mai mult situația umanitară și să tensioneze relațiile diplomatice dintre Israel și țările din regiune.

Negocieri la Doha: Mediatorii încearcă să salveze armistițiul

În paralel, o delegație israeliană alcătuită din oficiali ai serviciilor de informații interne și externe, respectiv Shin Bet și Mossad, alături de coordonatorul pentru problema ostaticilor, Gal Hirsch, a ajuns duminică la Doha, capitala Qatarului. Aceștia participă la discuții tehnice cu mediatorii implicați – SUA, Qatar și Egipt – pentru a evalua modul în care a fost implementată prima fază a acordului de încetare a focului și pentru a încerca să mențină dialogul deschis.

Surse apropiate negocierilor au declarat pentru agenția EFE că reprezentanții israelieni nu au mandatul de a discuta despre a doua fază a armistițiului, ci doar despre „continuarea primei faze”. Conform termenilor acordului inițial, negocierile indirecte ar fi trebuit să înceapă la 16 zile după implementarea pactului, însă întârzierea ridică semne de întrebare cu privire la viitorul acestuia.

Întârzieri și riscuri pentru acordul de încetare a focului

De partea cealaltă, Hamas a transmis că negocierile pentru cea de-a doua fază nu au început încă, ceea ce pune în pericol întregul acord. Basem Naim, membru al biroului politic al Hamas, a confirmat pentru EFE că nu au existat încă discuții oficiale pe această temă, iar incertitudinea persistă.

În prima etapă a armistițiului, 21 de ostatici – 16 israelieni și 5 cetățeni thailandezi – au fost eliberați din captivitate în Gaza, în schimbul a peste 700 de prizonieri palestinieni. Totuși, blocajul actual ar putea periclita viitoarele eliberări de prizonieri, în special ale soldaților israelieni de sex masculin cu vârsta între 19 și 50 de ani, care urmau să fie eliberați în a doua fază a acordului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News