Alexander Ivanov, oficial al Ministerului Apărării belarus, a ridicat problema legată de rolul jocului de realitate augmentată Pokémon Go în colectarea de informații sensibile despre infrastructura militară a țării. În cadrul talk-show-ului belarus Essentially, Ivanov a susținut că, la apogeul popularității jocului, Pokémon Go ar fi fost utilizat pentru a aduna informații despre baza aeriană militară de lângă Minsk.

„Unde credeți că erau cei mai mulți Pokémon la acea vreme?”, a întrebat retoric Ivanov, subliniind că aceștia erau concentrați pe teritoriul celei de-a 50-a baze aeriene belaruse, o zonă în care se află numeroase echipamente de aviație militară. „Nu sunt acestea informații ale serviciilor secrete?”, a sugerat oficialul, insinuând că jocul ar fi fost folosit ca pretext pentru monitorizarea echipamentelor militare.

Această teorie vine într-un context în care Belarusul și aliații săi, în special Rusia, au manifestat constant îngrijorări cu privire la influențele externe și la riscurile de securitate națională. În urmă cu câțiva ani, Rusia a ridicat semnale de alarmă similare, avertizând că Pokémon Go ar putea reprezenta un risc pentru securitatea națională, în special prin folosirea tehnologiei de realitate augmentată care utilizează GPS-ul pentru a plasa Pokémon în locații din lumea reală. La acel moment, unele surse din presa rusă au mers până la a susține că jocul reprezintă un complot organizat de CIA.

Cum funcționează Pokémon Go?

Lansat în 2016 de compania americană Niantic, Pokémon Go a captivat rapid milioane de utilizatori din întreaga lume. Jocul, care utilizează realitatea augmentată, permite jucătorilor să-și folosească smartphone-urile pentru a captura Pokémon digitali în lumea fizică. Jucătorii sunt încurajați să exploreze diferite locații din mediul înconjurător pentru a găsi și a „prinde” Pokémon, ceea ce implică o utilizare extinsă a GPS-ului și a camerelor telefoanelor mobile.

Pokémon Go a fost un fenomen global la momentul lansării, cu milioane de utilizatori activi în întreaga lume. Popularitatea sa a atins un nivel deosebit în primele luni, iar promisiunea că „Pokémon pot fi găsiți în fiecare colț al pământului” a atras un public numeros și variat. Totuși, odată cu creșterea popularității sale, au apărut și îngrijorări privind protecția datelor personale și posibilitatea ca tehnologia utilizată de joc să fie exploatată în scopuri nefaste.

În ciuda acestor suspiciuni, compania Niantic a negat ferm că aplicația ar fi folosită pentru spionaj sau pentru a colecta informații sensibile. De-a lungul timpului, dezvoltatorul american a subliniat că scopul jocului este de a oferi utilizatorilor o experiență de divertisment, fără implicarea în activități ilegale sau spionaj.

Acuzațiile lansate de Alexander Ivanov sunt, însă, în linie cu discursul anti-occidental pe care Belarusul și Rusia l-au promovat în ultimii ani. În special după intensificarea tensiunilor geopolitice din regiune, retorica acestor state a fost marcată de o suspiciune constantă față de influențele occidentale, fie ele sub forma aplicațiilor de divertisment sau a altor tehnologii digitale.

Rusia, aliatul apropiat al Belarusului, a fost de asemenea vocală în a critica jocul, subliniind posibilele riscuri de securitate asociate cu utilizarea sa. Într-un context geopolitic marcat de conflict și de o neîncredere profundă între statele din estul Europei și Occident, astfel de teorii, deși greu de demonstrat, par să se alinieze cu discursul mai amplu de protecție a suveranității naționale împotriva „ingerințelor” străine.

De la apariția sa, realitatea augmentată a deschis noi frontiere în materie de divertisment, dar a ridicat și întrebări legate de securitatea cibernetică și confidențialitatea datelor. Tehnologii precum Pokémon Go au adus o nouă dimensiune interacțiunii între lumea virtuală și cea reală, dar au atras și atenția guvernelor, care se tem că aceste tehnologii ar putea fi exploatate în scopuri rău intenționate.

În cazul specific al Belarusului, suspiciunile legate de utilizarea jocului Pokémon Go pentru spionaj militar reflectă o preocupare mai largă legată de securitatea națională și de protecția infrastructurilor critice. Într-o eră în care tehnologia devine din ce în ce mai omniprezentă, guvernele din întreaga lume sunt nevoite să navigheze între avantajele oferite de inovațiile digitale și potențialele riscuri pe care acestea le aduc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News