Un ministru al României și șeful Marelui Stat Major General au realizat în perioada 1996-1999 un ”matrapazlâc cu terenuri de tip samsăreală”. La asta reduce povestea unei mari fraude jurnalistul care a scris primul articol, parte a unei anchete ample, despre schimbul de terenuri dintre Gigi Becali și Ministerul Apărării Naționale. Răzvan Popa era atunci ziarist la cotidianul Adevărul, meserie căreia i-a fluturat prematur batista albă.

Ce-ți răspunde Răzvan Popa dacă îl întrebi cum se simte după ce justiția  a finalizat printr-o sentință o ilegalitate descoperită  acum aproape 14 ani? Te întreabă în ce an suntem astăzi. Apoi te pune să repeți în ce an a fost scris primul articol despre subiectul tranzacției frauduloase.

Cercetând un import de motorină fără taxe vamale, mascat sub pretextul unui transport de păcură, lui Răzvan Popa i-a picat în mână o chitanță, iar mai apoi o hârtie scrisă de mână, un fel de schiță a scenariului prin care urma să se facă tranzacția dintre MapN și Gigi Becali. ”Atunci era altceva, când preferau investigațiile adevărate. Scriai ceva care bubuia, era adrenalină”, își amintește fostul jurnalist.

Adevărații actori ai tranzacției MapN-Gigi Becali

Sentința dată pe 20 mai de ÎCCJ l-a făcut pe Gigi Becali ”vedeta”  omniprezentă la posturile de știri. În anii 90 Becali nu era însă ”excentricul patron al Stelei”, ”oierul ajuns europarlamentar” sau membru al Legislativului. Era doar complicele actorilor principali într-o tranzacție frauduloasă de proporții: ministrul Apărării Naționale, Victor Babiuc, și șeful Marelui Stat Major General al Armatei Române, Dumitru Cioflină. Dar prejudicierea statului nu face în 2013 mai mult rating decât Gigi Becali, și așa se explică de ce se lăfăie numelui Becali pe toate burtierele.

Prima tranzacție s-a făcut în 1996, când MApN a dat la schimb 10 hectare de teren intravilan din Voluntari pentru 10 hectare de teren extravilan în comuna ilfoveană Ștefănești. Primele nuanțe ale tunului ce urma să se dea a început încă din 1992, când Becali a cumpărat 40 ha de teren la Ștefănești. Al doilea mare schimb s-a făcut în 1999. Gravitatea constă în faptul că Armata română, instituție vitală a statului, i-a vândut lui Becali terenuri care nu-i aparțin. Asta pentru că ele erau doar administrate de MapN, aparținând de drept unor proprietari care le-au pierdut prin expropiere în 1947.

”Marile afaceri, tranzacții de genul ăsta, când se fac, se fac în așa fel încât și după condamnare, majoritatea nu pricepe prea multe”, spune fostul ziarist de investigații.

Urmările imediate ale unei anchete temeinice? Amenințări

În spiritul deontologiei jurnalistice, tânărul Popa a încercat, la vremea respectivă, să le dea dreptul la replică împricinaților. MApN a tăcut mâlc, Becali a înjurat. A înjurat la telefon, a înjurat când s-a întâlnit cu Răzvan Popa, a tot înjurat. Pentru că Becali de atunci, mai puțin ”cizelat” decât cel de acum (care înjură doar în cazuri extreme, adică argumente care-l fac să se bâlbâie în lipsa unui răspuns), răspundea la orice întrebare incomodă cu ”așa, și?”. Ulterior, în căutarea unui răspuns de la afacerist, Răzvan Popa a primit amenințări.

Razvan Popa a părăsit presa scrisă odată cu apariția curentului de tabloidizare a știrilor, a perioadei în care anchetele se sufocă spasmodic sub avalanșa articolelor despre asistentele Tv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News