11 probleme

În preambului recomandărilor, Comisia realizează o analiză a proiecțiilor și prognozelor macroeconimice avansate de Guvernul României prin Programul de convergență recent adoptat la Palatul Victoria, scrie hotnews.ro: 

- "PIB-ul potențial estimat care stă la baza Programului de convergență este ușor mai mare, în principal ca urmare a unei perspective mai optimiste în privința pieței forței de muncă".

- "În ceea ce privește planurile bugetare pentru 2014, există riscuri de evoluție negativă legate de controlul cheltuielilor și de înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut".

- "În plus, pentru 2015 și în perioada ulterioară, măsurile care trebuie adoptate pentru a asigura înscrierea pe traiectoria bugetară propusă nu sunt încă precizate". 

- "Conform previziunilor Comisiei, în pofida înregistrării în 2014 a unei deteriorări ușoare a soldului structural, România respectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere în 2014, luând în considerare abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanțate în comun. Pentru 2015, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurală necesară, luând în considerare compensarea pentru abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanțate în comun".

Citește și: CE analizează incompatibilii români. Reacția experțiilor MCV

- "În plus, se preconizează că în 2015 România va devia de la criteriul de referință în materie de cheltuieli".

- "Pe baza evaluării sale a programului și pe baza previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că programul prezintă riscuri de abatere semnificativă de la cerințele componenței preventive în 2015".

- "Frauda fiscală și evaziunea fiscală în domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contribuțiile de asigurări sociale și impozitele pe venit, rămân o provocare majoră".

- "Progresele concrete înregistrate în combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, în timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectării obligațiilor fiscale este afectată de lipsa unor măsuri de punere în aplicare realiste și obligatorii, precum și de atenția insuficientă acordată prevenirii. În prezent este în curs o reformă a administrației fiscale care este menită să îmbunătățească eficiența acesteia; cooperarea administrativă transfrontalieră, în special în domeniul TVA, rămâne deficitară".

- "Sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici și medii rămâne ridicată și încurajează munca nedeclarată și nedeclararea integrală a veniturilor".

- "România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populației active care contribuie la sistemul de asigurări sociale față de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie. România a luat măsuri pentru a egaliza vârsta de pensionare pentru femei și pentru bărbați începând din 2035".

- "Reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră. În pofida situației relativ stabile în domeniul ocupării forței de muncă, veniturile brute ale gospodăriilor au scăzut, iar inegalitățile în materie de venituri au crescut".

Vezi și: "Uniți salvăm", șomăm? Infringement pentru gropile de gunoi

8 recomandări

Recomandările făcute țării noastre, în număr de opt, se referă la implementarea programului de asistență UE-FMI, implementarea strategiei bugetare pentru 2014, accelerarea reformelor din sectorul sănătății, consolidarea măsurilor active de ocupare pe piața muncii, creșterea calității și accesibilității educației și formării profesionale, creșterea eficienței și eficacității transferurilor sociale, accelerarea eforturilor de consolidare a capacității administrative, promovarea competitivității și eficienței în sectoarele de transport și energie.

În prezent, România este în faza finalizării punerii în aplicare a celui de-al doilea program de ajustare economică cu UE și FMI. Programul ar trebui să fie finalizat în mod oficial după o evaluare finală în vara 2013, indică documentul Comisiei Europene, dat publicității luni.

Pe ansamblu, economia românească a crescut cu 0,7% în 2012, iar Comisia preconizează o redresare modestă pentru 2013, cu o creștere de aproximativ 1,6%, determinată în principal de cererea internă și de investiții. Piața forței de muncă a revenit oarecum în 2012, dar provocări există, în special în ceea ce privește rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Rata șomajului a scăzut de la 7,4% în 2011 la 7% în 2012, dar șomajul în rândul tinerilor, în prezent aproximativ 23%, este de așteptat să rămână ridicat, relevă documentul, potrivit Agerpres.

România se confruntă, de asemenea, o serie de alte provocări, pe termen mediu, în voința de a asigura o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Citește și: Barroso, preocupat de independența Justiției din România

Printre provocări se numără necesitatea de a crește participarea pe piața muncii, pentru a îmbunătăți competitivitatea globală și reforma administrației publice. Fondurile UE pot oferi o sursă importantă de investiții publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări, notează executivul european.

Potrivit Comisiei, România ar trebui să îmbunătățească între altele colectarea impozitelor și reforma sistemului de pensii, cu accent pe egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei și promovarea inserției profesionale a lucrătorilor în vârstă.

În ceea ce privește reforma sectorului de sănătate, documentul constată că există inegalități majore în sistemul de sănătate românesc, în principal ca urmare a utilizării ineficiente a resurselor și managementului defectuos. Ca urmare, România ar trebui să depună mai multe eforturi de creștere în materie de eficiență a costurilor sistemului, prin reducerea recurgerii excesive la interări și prin consolidarea asistenței medicale primare.

Comisia mai constată că România a avut o rată scăzută a ocupării forței de muncă în 2012, iar rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor a fost printre cele mai mici din UE. România ar trebui să ia măsuri pentru a crește calitatea politicilor active pe piața forței de muncă și să pună în aplicare "fără întârziere" Planul Național pentru Stimularea Ocupării Tinerilor.

Nivelul populației expuse la risc de sărăcie și excluziune socială este, de asemenea, foarte mare, iar copiii sunt deosebit de afectați, mai constată Comisia, potrivit căreia România trebuie să adopte fără întârziere legislația rămasă în acest sens și să asigure măsuri de activare.

Vezi și: Ponta, despre raportul MCV: Fiecare va citi din el ce-i place

Același document mai relevă că reforma învățământului românesc se confruntă cu o provocare majoră în ce privește creșterea calității educației și sistemului de instruire. Părăsirea timpurie a școlii este o la rândul ei provocare importantă. România ar trebui să implementeze reformele din acest domeniu, iar educația terțiară ar trebui să fie aliniată cu nevoile de pe piața muncii și să îmbunătățească accesul persoanelor dezavantajate, conform documentului.

Comisia mai recomandă consolidarea guvernanței și a calității administrației publice, apreciind totodată că autoritățile române ar trebui să depună eforturi pentru a facilita accesul la finanțare și pentru a reduce povara administrativă asupra IMM-urilor.

României i se recomandă să îmbunătățească, de asemenea, eficiența și independența sistemului judiciar și eficiența politicilor de prevenire și combatere a practicilor corupte, în special în domeniul achizițiilor publice.

Comisia mai recomandă asigurarea liberalizării prețurilor la gaz și energie electrică și consolidarea guvernanței întreprinderilor și autorităților de reglementare de stat și conexiunilor transfrontaliere. De asemenea, adoptarea internetului de bandă largă în România este, potrivit Comisiei, cea mai scăzută din UE și ar trebui să fie mai răspândită, în timp ce în domeniul transporturilor este nevoie de un plan cuprinzător pe termen lung.

În acest an, Comisia Europeană a formulat recomandări pentru 26 de țări (cu excepția Greciei și a Ciprului, care, în prezent, pun în aplicare programe de ajustare economică). Aceste recomandări reflectă progresele realizate începând din 2013, atunci când a avut loc prima rundă de recomandări, care a generat rezultate pozitive.

Recomandările specifice fiecărei țări vor fi discutate de liderii Uniunii și de miniștrii UE în luna iunie. Acestea vor fi adoptate oficial de către Consiliul UE al miniștrilor de finanțe la data de 8 iulie. În continuare va fi la latitudinea statelor membre să pună în aplicare aceste recomandări, prin adoptarea lor în momentul elaborării bugetelor lor naționale și a altor politici relevante pentru 2015.

Recomandările formulate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere vor fi dezbătute și adoptate în cadrul Consiliului miniștrilor de finanțe din 20 iunie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News