Ioan Jelev, ministru adjunct al Mediului între 16 ianuarie și iulie 1990, a fost invitat la DC News, unde a vorbit despre proiecția inițială a barajului de la Porțile de Fier I. 

„De exemplu, când eram student, profesorul de construcții hidrotehnice, Alexandru Diacon, care a fost responsabil de proiectele de la Bicaz și Porțile de Fier I, spunea că, teoretic, la Porțile de Fier I se putea face un baraj de vreo sută de metri înălțime, dar remuul (n.r. variaţia treptată a înălţimii apei unui râu sau a unui canal produsă în zonele în care mişcarea uniformă a curentului este împiedicată) se ducea până la Budapesta. Configurația și relieful permitea acolo un baraj foarte înalt.

Atunci el s-a limitat, tocmai din motive de a nu trece de granițele țări, și s-a luat ca efectul să nu treacă pe teritoriul Iugoslavei. S-a determinat această înălțime de vreo 30 de metri. Turbinele sunt de tip Kaplan, specifice pentru căderile joase, iar regularizarea este de 24 de ore. Deși este un lac mare, se golește sau se umple în 24 de ore. Lacului de la Izvorul Muntelui (Bicaz), care e cel mai mare lac pe râuri interioare și are peste 1 miliard de metri cubi, îi trebuie ani întregi ca să se golească sau să se umple, pentru că este un consum de debit mic în comparație cu volumul lui“, a spus, la DC News, Ioan Jelev, ministru al Mediului în 1990.

Hidrocentrala de la Porțile de Fier I este cea mai mare de pe Dunăre și are o putere instalată de 2160 MW, din care partea română primește 1.166,4 MW. Potrivit Wikipedia, lacul de acumulare ajunge până la confluența Dunării cu Tisa, pe teritoriul Serbiei.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Adevărata problemă cu Dunărea pentru Centrala de la Cernavodă. Ioan Jelev: De aceea a fost gândită în acel loc

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News