Posibila interzicere a cash-ului produce o dezbatere de amploare. Dacian Paladi: ”Există anumite suspiciuni legate de controlul excesiv al unei autorități”
Banii gheață sunt un subiect intens de dezbatere în ultima vreme, iar argumente pertinente se prezintă de fiecare parte. Dacian Paladi, analist economic, a discutat la Antena 3 CNN despre libertățile cetățenilor de a deține cash.
Dacian Paladi, analist economic, a declarat: ”Intru în filosofie, omul este măsura tuturor lucrurilor. Prin structura mea sunt genul de persoană care se ferește de extreme. Nu cred că în viață sunt doar sfinți de o parte și păcătoși de alta. Mărturisesc în nume personal că folosesc din ce în ce mai mult cardul, dar în același timp veghez ca orice bucățică de libertate de a alege și de mișcare să nu-mi fie furată. Suntem încă o societate tânără de 30 și ceva de ani, dar după cum vedeți nu suntem singurii care gândesc la fel.
Într-adevăr există motive de alimentare a unor suspiciuni legate de controlul excesiv al unei presupuse autorități care știe cât respiri, unde respiri, ce ai mâncat și cât. Vorbim de un drept de intimitate în cele din urmă. Chiar am un prieten care stă bine financiar și care ezită să facă cumpărături curente cu cardul, el folosind doar cash-ul. El zice: ”pur și simplu nu vreau să știe lumea că mi-am cumpărat pâine de la colț sau suc de la magazinul de vizavi. E o chestiune de mecanism interior și de o aparență a libertății într-o societate care aduce utopiile și le pune în ramă.”
Dispariția cash-ului e o problematică foarte interesantă așa că trebuie să analizăm țările care sunt cel mai aproape de acest lucru:
Suedia
Cu o dată stabilită în 2023 pentru a deveni complet fără numerar, Suedia este probabil țara cea mai apropiată de a realiza acest lucru. Nu este neobișnuit în prezent să vezi afișe care spun "Nu se acceptă numerar" în diverse magazine din Suedia. Un studiu recent al Consiliului European de Plăți a arătat că tranzacțiile cu numerar au reprezentat doar 1% din PIB-ul Suediei în 2019, cu retragerile de numerar în scădere constantă cu aproximativ 10% pe an. În timp ce consumatorii sunt în general mulțumiți, cei care se confruntă cu dificultăți financiare sau tehnologice continuă să se bazeze pe numerar.
Rapoarte recente arată că plățile mobile accelerează foarte rapid în Suedia. Unul dintre principalele motive pentru aceasta este că suedezii sunt pricepuți în tehnologie. De exemplu, aplicația mobilă Swish a avut peste 7,8 milioane de utilizatori în iulie 2020 și efectuează aproape 50 de milioane de tranzacții lunar. În cazul în care Suedia va reuși să obțină o economie cu adevărat fără numerar, vizitatorii vor dori să se asigure că au forme de plată electronice.
Finlanda
Finlanda are o populație mai mică, de aproximativ 5,5 milioane. Cu toate acestea, numerarul în Finlanda devine irelevant în zonele rurale și urbane. Finlanda nu ia măsuri la fel de agresive ca Suedia în a merge către o economie complet digitală, totuși, se raportează că Finlanda este în prezent mai capabilă să devină complet fără numerar în acest moment. Finlanda ocupă în prezent locul doi, doar după Irlanda, în ceea ce privește frecvența utilizării cardurilor, și locul cinci în cheltuielile cu comerțul electronic, precum și locul doi în penetrarea smartphone-urilor.
Realitatea în fapt
Susținătorii unei lumi fără numerar subliniază numeroasele avantaje pe care le oferă. Tranzacțiile se finalizează printr-o atingere, o glisare sau un clic, simplificând procesul de plată și oferind o comoditate de neegalat. Securitatea este sporită, deoarece riscul de furt asociat cu purtarea numerarului fizic este eliminat. În plus, tranzacțiile digitale lasă o urmă clară, ajutând la lupta împotriva evaziunii fiscale și a activităților ilegale.
Cu toate acestea, o interdicție completă asupra numerarului nu este lipsită de dezavantaje. Trecerea la un sistem fără numerar depinde de accesul universal la tehnologie și internet, o condiție care nu este încă îndeplinită la nivel global. Acest lucru ar putea lăsa o parte semnificativă a populației, în special cei din comunitățile defavorizate sau din zonele geografice izolate, fără mijloace viabile de a efectua tranzacții zilnice. Mai mult, dependența noastră crescândă de sistemele digitale introduce vulnerabilități. Atacurile cibernetice reprezintă o amenințare constantă, putând pune în pericol datele financiare sensibile.
Realitatea este probabil să fie o coexistență a ambelor metode, cu dominanța fiecăreia variind în funcție de locație și normele sociale. În unele țări, în special cele din Scandinavia, metodele de plată digitală au devenit norma. Cu toate acestea, numerarul rămâne persistent chiar și în aceste societăți progresive. E mai probabil să asistăm la un viitor în care atât numerarul, cât și tranzacțiile digitale coexistă, metoda preferată fiind determinată de preferințele individuale și factorii situaționali.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News