Tabletă
Desktop
Data publicării:
Balene eşuate, găsite pe coastele din Cipru. Au fost afectate de cutremurele din Turcia?
Fotografie de la Rudolf Kirchner, Pexels
Cutremurele din Turcia ar putea fi responsabile pentru eşuarea mai multor balene pe coastele Ciprului.
Mai multe balene au eşuat pe coastele din nordul Ciprului, au anunţat vineri autorităţile, existând posibilitatea ca animalele să fi fost afectate de cutremurele masive care au lovit săptămâna aceasta ţările învecinate Turcia şi Siria, transmite Reuters.
Şase balene cu cioc au fost descoperite moarte vineri, în timp ce alte patru exemplare dintr-un grup au fost găsite joi eşuate pe o plajă, a indicat departamentul pentru pescuit şi cercetări marine din Cipru.
Trei dintre cele patru exemplare găsite joi au fost ghidate înapoi în larg, în timp ce a patra balenă a murit, se arată într-un comunicat.
Nu se cunoaşte dacă printre balenele descoperite moarte vineri se află şi cele care şi-au regăsit drumul spre mare joi, se precizează în document.
"Aceste animale au un sistem de ecolocaţie care este afectat de zgomotul marin; pot fi exerciţii militare, foraje seismice sau, evident, cutremurul din regiune", a declarat pentru postul Sigma TV Yiannis Ioannou din cadrul departamentului pentru pescuit şi cercetări marine.
Potrivit autorităţilor, balenele fac parte din specia Ziphius cavirostris, cunoscută mai frecvent sub denumirea de balena cu cioc a lui Cuvier. Aceasta nu este o specie obişnuită în largul Ciprului.
Balenele au fost găsite într-o zonă relativ restrânsă de pe coasta nordică a Ciprului, aflată sub guvernului insulei recunoscut la nivel internaţional. Partea mai lungă a zonei de coastă este controlată de Republica Turcă a Ciprului de Nord, un stat separatist.
Cutremurele masive care au zguduit luni Turcia şi Siria şi care au ucis mii de persoane, au fost resimţite şi în estul insulei din Marea Mediterană, scrie Agerpres.
Excrementele de balenă, rol important în ecosistem
"Îşi merită greutatea în aur": excrementele de balenă au un rol important pentru fitoplancton şi aduc, de departe, o contribuţie - infimă - împotriva schimbărilor climatice, arată un nou studiu norvegian, relatează joi AFP.
Pentru prima dată, cercetătorii de la Institutul norvegian de cercetări marine au analizat concentraţia de nutrienţi din excrementele de balenă înainte ca acestea să se dizolve în apa de mare.
"Poate suna dezgustător, dar pentru ecosistem îşi merită greutatea în aur", a declarat Institutul norvegian de cercetări marine într-un comunicat publicat joi. "Ideea este pur şi simplu că aceste excremente fertilizează oceanele la fel cum fac vacile şi oile pe uscat", se arată în studiu.
Cercetătorii au analizat aşadar fecalele balenelor comune ce au fost vânate cu harpoane de pe baleniere, Norvegia fiind una dintre puţinele ţări din lume care a autorizat vânătoarea comercială a acestor cetacee.
Cele aproximativ 15.000 de balene care migrează în fiecare vară în arhipelagul norvegian Svalbard, în Arctica, eliberează zilnic aproximativ 600 de tone de excremente la suprafaţa apei, cu o rată de aproximativ 40 kg per animal.
Aceste dejecţii zilnice eliberează, conform studiului, aproximativ 10 tone de fosfor şi şapte tone de azot, nutrienţi esenţiali pentru creşterea fitoplanctonului, alge microscopice care, prin fotosinteză, absorb dioxidul de carbon pentru a-l transforma în oxigen.
Oamenii de ştiinţă au concluzionat că excrementele de balene contribuie cu 0,2 până la 4% din producţia primară zilnică (de fitoplancton) în regiunea Svalbard.
"Adevărata contribuţie a balenelor este fără îndoială mai mare, deoarece aceste estimări nu includ urina, care este foarte bogată în azot", a declarat şeful echipei de cercetare, Kjell Gundersen.
Cu toate acestea, fiecare balenă comună - un animal care cântăreşte 40-50 de tone la vârsta adultă şi care se hrăneşte prin filtrare şi înghiţirea unor cantităţi mari de apă - eliberează "câteva sute de litri de urină" pe zi.
Cercetările în acest domeniu continuă. "Dacă sunt mai puţine balene, există riscul ca suprafaţa oceanelor să fie mai puţin fertilizată", a argumentat Gundersen.
"Cu toate acestea, o producţie crescută de fitoplancton înseamnă mai mult CO2 absorbit". Şi, prin urmare, o fracţiune infinitezimală a încălzirii globale mai puţin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
