Profesoara Corina Maria Buzoianu consideră că subiectul de la bacalaureat a avut un nivel mediu de dificultate, itemii fiind destul de previzibili datorită modelelor disponibile încă din toamnă.

"Subiectul de la bacalaureat a fost, din punctul de vedere al dificultății, unul de nivel mediu, aș spune eu, cu un grad de predictibilitate destul de mare, având în vedere că modele ale subiectelor pentru examenul național de bacalaureat se postează încă din toamnă.

De asemenea, subiectele au fost date la simularea examenului de bacalaureat din primăvară. [N.r., Subiectele din acest an au fost în stilul acestora,] ca structură. Poate că au avut un grad mai mare de dificultate.

Însă în ceea ce privește subiectul din anul acesta de la examenul național de bacalaureat, repet, el a fost, din punctul de vedere al dificultății, mediu. Elevii nu au întâmpinat foarte mari dificultăți.

A venit un text la prima vedere (un text memorialistic cu cinci cerințe), apoi un text argumentativ, interpretarea unui text literar la prima vedere (de data aceasta, un text dramatic) și bine-cunoscutul eseu.

La eseu a fost diferența între profilul real și profilul umanist, pentru că elevii de la profilul real au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unei nuvele studiate, iar colegii de la profilul umanist au avut de tratat construcția personajului dintr-o nuvelă studiată", a subliniat profesoara.

Prof. univ. dr. Sorin Ivan a întrebat-o pe doamna prof. drd. Roxana Petre despre alegerea pe care au făcut-o elevii în cazul eseului. Au tratat toți "Moara cu noroc" sau au existat și "abateri" de la normă?

"Cu siguranță, au tratat și altceva, da. Tocmai mă întorc de la corectare. Aseară am finalizat numărul de lucrări care mi-au fost atribuite, vreo 92 de lucrări. În cea mai mare parte, elevii au ales (...).

Chiar am observat o bună abordare a subiectului. Nu știu de unde sunt lucrările, așa cum vă imaginați. Ele au venit din țară, nu cunosc județe, dar sunt niște lucrări foarte bune.

Din cele 90 și ceva de lucrări, foarte puțini au luat sub 5, iar abordarea a fost una corectă. Sigur, cu câteva ambiguități, ba chiar neclarități: am găsit și câte-un Moromeții. Din ce am mai găsit, la un moment dat, Ghiță devenise Ion. Adică problematica asta a pământului a creat, așa, o mică ambiguitate", a evidențiat profesoara.

Roxana Petre a observat că majoritatea elevilor au ales nuvela „Moara cu noroc” pentru eseu, dar au existat și lucrări cu abordări incorecte sau ambigue.

"[N.r., În afară de Moara cu noroc], elevii mai puteau alege alte tipuri de nuvele care s-au făcut și la alte profiluri. De exemplu, la real puteau alege Alexandru Lăpușneanul, o nuvelă istorică scrisă de Costache Negruzzi.

Însă copiii au abordat, în cea mai mare parte, nuvela psihologică a lui Slavici. Slavici, în general, cred că e mai accesibil. Și atunci, în mod evident, copiii optează.

Adică, în momentul ăsta al pregătirii, la examenul de bacalaureat (vorbesc din experiența mea de profesor la clasă), copiii abordează subiectele așa, într-o manieră matematică, adică, acolo unde obțin punctaj bun (...). Și atunci, în mod evident, obiectivul elevului este acela de a obține o notă foarte bună. Astfel, sigur că se deplasează spre subiect din această perspectivă.

Sigur, am găsit, cum spuneam mai sus, și vreo 5 lucrări cu subiect greșit ales. Vorbeam despre Moromeții, vorbeam despre melanjul acesta. Eu cred că este neștiință. Adică, faptul că au tot optat acolo cu postbelic (...). N-aveau unde să plaseze, de fapt", a conchis aceasta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News