Astăzi, elevii au susținut proba obligatorie a profilului, respectiv Istorie sau Matematică. 

Doiniţa Cărăuşu, profesoară de Istorie la Colegiul Naţional "Garabet Ibrăileanu" din Iaşi, a vorbit, pentru Agerpres, despre subiectele la Bacalaureat, la Istorie. 

Bac Istorie 2025. Subiectele și formularea răspunsurilor

”Subiectul I implică întrebări din Epoca Contemporană, subiectul II - din Evul Mediu, iar subiectul III face referire la Epoca Modernă. Toate cele trei epoci sunt studiate de elevi sub diferite teme. Anul acesta nu au fost surprinşi de subiecte. A fost suficient să înveţe din fiecare epocă. (...) Copiii au spus că au ştiut şi au scris foarte bine. Asta nu înseamnă că vor lua note maxime. (...) Una e să dai un răspuns simplu, considerând că ai dat răspunsul corect, şi alta e să formulezi răspunsul cum baremul solicită. Atunci e clar că diferenţa între cei care iau note mari şi note maxime vine de la punctul 6 de la subiectul I, unde discuţia trebuie închisă într-un anume fel, vine de la eseu, unde, de asemenea, punctul 4 trebuie abordat asemenea subiectului II.6. Atunci, e clar că un copil care a învăţat nişte evenimente şi nu a fost atenţionat că modul în care ele sunt prezentate contează foarte mult, acela poate să ia nota 9, şi nu 10”, a explicat, pentru sursa citată, profesoara Doiniţa Cărăuşu. 

Bac Istorie 2025: Subiectul I

În opinia sa, la subiectul I, întrebările 1-5 au fost de nivel mediu.

”Ele solicită informaţii care sunt evidente în text, precum menţionarea unui lider sau o informaţie despre ceva anume, sau să scrie litera care corespunde unei anumite informaţii, ori să stabilească indicii privind relaţia cauză-efect. Uneori nu sunt evidenţi termenii care introduc cauza sau efectul. De data aceasta este introdusă expresia 'ca urmare', situaţie în care elevii identifică uşor şi cauza şi efectul”, a explicat Doiniţa Cărăuşu.

Conform acesteia, un grad mai ridicat de dificultate a fost la întrebările 6 şi 7 de la subiectul I. Astfel, susţine profesoara, întrebarea 6 a implicat prezentarea unor fapte istorice din perioada stalinismului.

"În ceea ce priveşte faptul istoric, elevul avea prilejul să se gândească la legea fundamentală, la o măsură, la o acţiune sau orice poate să constituie un fapt istoric. Nefiind o anume cerinţă privind perioada aceast, erau foarte multe fapte istorice care puteau fi prezentate: începând cu elaborarea Constituţiei, apoi cu procesele de naţionalizare, stalinizare, industrializare, planificare, rusificare, crearea Securităţii. Este vorba de multe fapte politice şi politică internă din această perioadă", a declarat Doiniţa Cărăuşu.

La întrebarea 7 de la primul subiect elevii trebuiau să constate o asemănare între două acţiuni, fapte.

"De data aceasta erau două asemănări în practici politice utilizate în plan intern la sfârşitul secolului XX, începând cu '90. Indicaţiile fiind clare, elevii nu aveau cum să facă confuzie cu perioada comunistă pentru că ştim cu toţii că după '90 în România s-a revenit la democraţie şi atunci o asemănare e uşor de identificat", a explicat profesoara de Istorie de la Colegiul Naţional "Garabet Ibrăileanu" din Iaşi.

Bac Istorie 2025: Subiectul II

La subiectul II, elevii au avut de răspuns la cinci întrebări pe bază de text, iar la punctul 6 au avut de făcut o argumentare.

"Aparent este foarte simplu, dar trebuie să fim atenţi la formularea răspunsurilor pentru că, spre exemplu, la punctul 5 e important să identificăm relaţiile dintre Moldova şi Imperiul Otoman. Nu avem un secol dat, dar se înţelege din text că este vorba de secolul XVI. Este important ca elevii să formuleze corect un punct de vedere, dar asta înseamnă că nu trebuia făcută transcrierea mesajelor din text, ci interpretarea lor (...) La punctul 6, care este în afara textului, trimite la epoca sugerată de text. Dacă în text a fost făcută o trimitere la Evul Mediu, punctul 6 are o cerinţă care oferă cel puţin două posibilităţi elevului: fie să se refere la instituţia domniei aşa cum se regăsea în timpul domniei lui Cantemir, fie să vorbească despre ceea ce a urmat, adică instaurarea regimului fanariot. Nu au greşit nici elevii care au dat detalii despre acţiunile militare şi diplomatice ale lui Cantemir, la fel cum nu au greşit nici cei care au văzut lucrurile de departe şi au constatat o evoluţie în ceea ce priveşte domnia, o trecere de la domnia pământeană la cea fanariotă. Este foarte important ca la acest subiect elevii să folosească conectori precum 'prin urmare', 'ca urmare', 'putem afirma', 'aşadar', 'în concluzie'. Îmi place acest subiect pentru că ne pregăteşte pentru discuţiile cu ceilalţi şi ne învaţă să punem punctul pe 'i'", a explicat Doiniţa Cărăuşu.

Bac Istorie 2025: Subiectul III

Subiectul III, afirmă aceasta, a vizat un eseu structurat despre constituirea şi evoluţia statului român.

"Este o temă iubită de elevi, în general, pentru că accentul cade pe cele mai importante momente din istoria noastră. Şi anume, anul 1859, când s-a format statul român modern, anul 1887 când am câştigat independenţa. Ultima cerinţă din acest eseu vizează formularea unui punct de vedere despre România în anii Primului Război Mondial, ceea ce înseamnă că ajungem şi la ultimul proiect, şi cel mai mare, realizarea României Mari de la 1918", a mai menţionat profesoara Doiniţa Cărăuşu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News