Traseul Azuga - Vârful Urechea începe, ați ghicit, din Azuga. Este un traseu ușor, cu priveliști care te vor lăsa fără cuvinte, iar vârful muntelui este perfect pentru un picnic.

Eu am urcat cu telegondola din Azuga - vă recomand să faceți la fel, pentru a vă putea bucura toată ziua de priveliștile din vârful munților - iar în câteva minute am debarcat la stația terminus a Telegondolei Azuga – cota 1525. De acolo am pornit în stânga, spre Popasul Uriașilor. La popas puteți să vă "încălziți" cu ceva de băut, veți întâlni gazdele perfecte și, un aspect pe care trebuie să-l punctez - prețul pentru ce consumi este la aprecierea ta. 

Urcăm, încet, și ajungem la Vârful Sorica - cota 1601. De aici puteți vedea Munții Bucegi, Crucea de pe Caraiman, iar formațiunile stâncoase pot fi admirate în totalitate. Și sper că vă plac narcisele albe, eu am fost în iulie și erau cu sutele. 

Din Vârful Sorica până la Vârful Urechea veți sta numai cu aparatul foto în mână. Vă recomand, totuși, să vă bucurați și ochii cu panorama pe care v-o oferă acest loc. Eu mi-am pus o pătură pe iarbă, în ciuda vântului, am scos niște ceapă, brânză și alte bucate și m-am bucurat de liniștea și verdele din jur. Atenție, lăsăm locul exact așa cum l-am găsit - curat!

A venit, din păcate, vremea coborârii. Ne întoarcem pe același drum până la stația telegondolei. Cu o altă oprire la Popasul Uriașilor, neapărat. Am ales coborârea pe traseul din pădure. În dreapta stației, privind spre Bucegi, se pot vedea marcajele, iar traseul durează în jur de o oră și jumătate - asta dacă nu uitați de existența urșilor și faceți ca mine, vă puneți un hamac și începeți o carte bună. Și, dacă am adus vorba, să fiți mereu cu ochii în patru, pregătiți în mod corect, pentru că suntem în casa animalelor sălbatice. 

Aici nu am întâlnit niciun urs, însă trebuie să fim conștienți că oricând ne poate onora Moș Martin cu prezența. Faceți zgomot, dacă aveți un spray special pentru urși este perfect, folosiți petarde sau un fluier. Nu fugiți, nu intrați în panică, urșii se sperie repede și sunt sensibili la zgomote puternice.

Revenind la traseul nostru, este locul perfect pentru pasionații de plante. Eu m-am mulțumit cu fragii și murele, recunosc. Tot aici am descoperit cea mai frumoasă poiană, un loc aproape perfect pătrat, plin de flori și iarbă, iar un gol între copacii de pe margine oferă o priveliște fascinantă către Bușteni. Traseul se termină la intrare în Azuga, se ajunge foarte ușor pe jos. O să vă plângeți de febră musculară a doua zi, dar credeți-mă, acest traseu merită tot efortul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News