Azi, în lume. Știrile zilei de 29 septembrie. Referendumurile din Ucraina constituie ''confiscări de teritorii'' de către Rusia, avertizează Blinken
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 29 sep 2022, 08:34
WhatsApp
Sursă foto: Pexels (Ylanite Koppens)
Sursă foto: Pexels (Ylanite Koppens)
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 29 septembrie, în lume.

Referendumurile din Ucraina constituie confiscări de teritorii de către Rusia, avertizează Blinken

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a condamnat joi referendumurile de anexare în regiunile Ucrainei controlate de Rusia care nu sunt "nici mai mult nici mai puţin decât confiscări de teritorii", relatează AFP.

"Această parodie a referendumurilor organizate de Kremlin este doar o încercare zadarnică de a acoperi ceea ce înseamnă nimic mai mult, nimic mai puţin decât o altă încercare de a confisca teritorii în Ucraina", a spus Blinken într-un comunicat. "Pentru a fi clari, rezultatele au fost orchestrate de Rusia şi nu reflectă voinţa poporului ucrainean", a subliniat responsabilul american.

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, potrivit agenţiilor de presă internaţionale.

Decizia lui Putin de a încorpora în teritoriul Rusiei cele patru regiuni ale Ucrainei înseamnă că Moscova va anexa zone ample din estul şi sudul ţării vecine, reprezentând circa 15% din întregul teritoriu ucrainean, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Putin: Conflictul din Ucraina este unul dintre rezultatele prăbuşirii Uniunii Sovietice

Conflictele din fosta URSS, între care şi cel în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, sunt, "bineînţeles", rezultatul "prăbuşirii Uniunii Sovietice", a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat Occidentul că seamănă discordie, relatează AFP.

"Ştim că Occidentul elaborează scenarii pentru a provoca noi conflicte în spaţiul CSI. Dar avem deja destule (conflicte)", a declarat el, în cadrul unei reuniuni cu responsabili ai serviciilor de securitate din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, care reuneşte fostele republici sovietice.

"Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă în acest moment între Rusia şi Ucraina, la ce se întâmplă la frontierele anumitor ţări din CSI. Toate acestea, bineînţeles, sunt rezultate ale prăbuşirii Uniunii Sovietice", a adăugat el.

Preşedintele rus a mai afirmat că o "ordine mondială mai corectă" este pe cale să se formeze "printr-un proces dificil".

"O hegemonie unipolară se prăbuşeşte inexorabil, este o realitate obiectivă pe care Occidentul refuză categoric să o accepte. Şi vedem tot ce decurge de aici", a afirmat Putin.

"Agăţându-se de trecut şi încercând să ducă o politică de diktat în toate domeniile - de la relaţiile internaţionale la economie, trecând prin cultură şi sport - acest faimos Occident colectiv creează noi probleme şi noi crize", a mai spus liderul de la Kremlin.

Pe 16 septembrie, în cadrul unui summit regional asiatic, Vladimir Putin a pozat deja într-o contrapondere a lumii occidentale, exprimându-şi satisfacţia pentru "rolul tot mai mare al noilor centre de putere".

În trecut, Vladimir Putin a calificat prăbuşirea Uniunii Sovietice drept "cea mai mare catastrofă geopolitică" a secolului al XX-lea.

Moscova spune că Statele Unite aşteaptă să beneficieze de pe urma daunelor provocate gazoductelor Nord Stream

Rusia a declarat joi că Statele Unite aşteaptă să beneficieze de pe urma daunelor provocate gazoductelor Nord Stream pe sub Marea Baltică, un comentariu care escaladează războiul cuvintelor cu Occidentul asupra responsabilităţii acestui prejudiciu încă inexplicabil, notează Reuters.

Într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a spus că Statele Unite vor putea să-şi crească vânzările de gaze naturale lichefiate (GNL) dacă gazoductele sunt scoase permanent din uz.

Uniunea Europeană investighează cauza scurgerilor în conductele Gazprom Nord Stream 1 şi 2 pe sub Marea Baltică şi a spus că suspectează un sabotaj.

Niciuna nu era folosită în momentul incidentelor, dar ambele conţineau încă mari cantităţi de gaz.

Rămâne neclar cine s-ar putea afla în spatele unui atac deliberat asupra conductelor, pentru care Rusia şi partenerii europeni au cheltuit miliarde de dolari pentru a le construi, mai notează Reuters.

Anterior joi, Kremlinul a declarat că "terorismul" sponsorizat de stat pare a fi cauza pagubelor.

Nu a fost dat niciun termen pentru reparaţiile conductelor, care au suferit patru rupturi separate, presupunând că ele pot fi reparate.

Zaharova a cerut de asemenea ca o anchetă UE să fie "obiectivă" şi a spus că Washingtonul va trebui "să se explice" - o referire la comentariul preşedintelui Joe Biden din februarie că dacă Rusia trimite trupe în Ucraina, "nu va mai exista un Nord Stream 2".

Biden s-a referit la posibilitatea sancţiunilor împotriva gazoductului, finalizat cu mai multe săptămâni înainte ca Moscova să-şi trimită forţele în Ucraina şi apoi îngheţat de Germania chiar înainte de începutul campaniei militare, mai notează Reuters.

Maria Zaharova a subliniat de asemenea că regiunea este plină de infrastructura NATO, notează la rândul său agenţia oficială de presă rusă TASS.

Ţările membre NATO au efectuat exerciţii în iulie folosind echipamente de adâncime în apropierea locului scurgerilor de la Nord Stream, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, în briefingul de joi.

"În iulie, au avut loc exerciţii NATO cu utilizarea echipamentelor de adâncime în zona insulei Bornholm", a precizat ea.

Zaharova a notat că ţările europene refuză să considere că aliaţii lor ar fi putut fi în spatele sabotajului de la conductele Nord Stream 1 şi 2.

"Ne-am dori foarte mult să credem că ancheta internaţională asupra a ceea ce s-a întâmplat cu gazoductele din Marea Baltică va fi obiectivă", a spus ea, reiterând că Rusia este un furnizor de încredere de resurse energetice pentru Europa de zeci de ani, potrivit TASS.

"Şi cine a decis să distrugă aprovizionarea cu resurse energetice ruseşti, chiar şi posibilitatea ca aceste aprovizionări să ajungă la europeni? Încă de la începutul proiectului Nord Stream 2, toţi participanţii acestuia, atât din Rusia, cât şi din terţe ţări, au fost supuşi unei presiuni economice şi politice fără precedent din partea Washingtonului", a conchis ea.

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare, în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz, aminteşte Reuters, notează Agerpres.

Rusia transferă avioane de luptă ruşeşti Su-30 în Belarus, anunţă un grup de monitorizare

Trei avioane de luptă ruseşti Su-30 au aterizat pe aerodromul din Baranovici din Belarus. Ultimele aterizări ale avioanelor de luptă ale Forţelor Aerospaţiale Ruse în Belarus au fost înregistrate pe la sfârşitul lunii martie, anunţă Agenţia de presă RBC-Ucraina, cu referire la grupul de monitorizare Belaruski Gaiun. Astăzi, trei avioane de luptă multirol de tip Su-30SM ale Forţelor Aerospaţiale Ruse au intrat în spaţiul aerian al Belarus, care au aterizat pe aerodromul Baranovici. Reamintim că ultimele zboruri efectuate de avioanele de luptă ruseşti între Rusia şi Belarus au avut loc pe la sfârşitul lunii martie. În acel moment, avioanele plecau din ţara noastră, se specifică într-un comunicat.

Se mai menţionează că o parte dintre aeronavele ruse care au rămas în Belarus sunt folosite pentru instruirea de noi piloţi ai Forţelor Aerospaţiale Ruse. Potrivit grupului de monitorizare, sosirea celui de-al doilea lot de avioane Su-30SM în Belarus era aşteptată în luna octombrie a acestui an. Dar astăzi nu au sosit avioane de luptă din fabrică, noi, ci cele aflate în serviciul Forţelor Aerospaţiale Ruse, cu numerele de înregistrare RF-81772, RF-81760 şi RF-81758, anunţă grupul de monitorizare. Trebuie amintit faptul că, recent, grupul de monitorizare a relatat că Belarus s-ar putea pregăti să primească trenuri militare de pe teritoriul Rusiei. În prezent, continuă pregătirile intense ale căilor ferate belaruse. De asemenea, Ministerul Apărării al Ucrainei a anunţat că Belarus pregăteşte locuri pentru a-i caza pe cei 20.000 de bărbaţi mobilizaţi din Rusia. Ei ar trebui să completeze unităţile Forţelor Armate Ruse, dislocate în Belarus.

Autorităţile muntenegrene au reţinut 38 de persoane, majoritatea ruşi, suspectate de spionaj

Autorităţile din Muntenegru au reţinut 38 de persoane, majoritatea de cetăţenie rusă, sub suspiciunea de spionaj, a informat joi cotidianul muntenegrean ”Pobjeda”, citând surse neidentificate. Premierul Dritan Abazović a declarat, astăzi, în timpul unei sesiuni a cabinetului guvernamental difuzată în direct, că este în derulare "o operaţiune internaţională" a procuraturii, alături de parteneri străini, pentru protejarea intereselor ţării, dar nu a făcut alte precizări. Muntenegru, membru NATO şi candidat la aderarea la Uniunea Europeană, s-a alăturat sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei din cauza invadării Ucrainei. În trecut, a expulzat diplomaţii ruşi.

Potrivit cotidianului ”Pobjeda”, ofiţeri din cadrul Agenţiei pentru Securitate Naţională a Muntenegrului (ANB) şi ai Parchetului Special de Stat (SDT) au reţinut şase diplomaţi ruşi, 30 de cetăţeni ruşi ce deţineau permise de şedere temporară şi doi muntenegreni suspectaţi de spionaj. Ambasada Rusiei nu a răspuns deocamdată solicitărilor formulate de Reuters pentru a face comentarii. Oficialii de la ANB şi SDT nu au putut fi contactaţi pentru comentarii. În 2016, Muntenegru a acuzat faptul că agenţi ruşi au fost implicaţi într-un complot de aducere la putere a opoziţiei pro ruse, pentru asasinarea premierului de la acea vreme Milo Đukanović şi împiedicarea integrării fostei republici iugoslave în NATO. Moscova a respins în mod repetat acuzaţiile, etichetându-le drept absurde. Muntenegru s-a alăturat alianţei militare occidentale în 2017.

Ucraina şi Rusia au efectuat un nou schimb de prizonieri

Ucraina şi Rusia au organizat un nou schimb de prizonieri. Patru militari şi doi civili ucraineni au revenit acasă, din captivitatea rusă, relatează RBC-Ucraina cu referire la declaraţia şefului Cancelariei Prezidenţiale Ucrainene, Andri Ermak. "Mai mulţi dintre oamenii noştri au revenit acasă. A avut loc un alt schimb de prizonieri. Am recuperat şase dintre oamenii noştri - patru puşcaşi marini şi doi civili", a scris Ermak, într-un comunicat.

Talibanii din Afganistan au dispersat protestul unor femei afgane în sprijinul demonstraţiilor antiguvernamentale din Iran

Forţele talibane din Afganistan au tras focuri de armă în aer, pentru a dispersa o demonstraţie a femeilor, în sprijinul protestelor antiguvernamentale din Iran. Scandând "Femei, Viaţă, Libertate", aproximativ 25 femei afgane s-au adunat în faţa Ambasadei Iranului de la Kabul. Clipuri postate pe reţelele de socializate online înfăţişează femeile stând sfidătoare în faţa talibanilor înarmaţi, scandând sloganuri pentru a-şi exprima susţinerea faţă de protestele din Iran. Demonstraţia a avut loc în pofida faptului că talibanii au folosit forţa pentru a dispersa proteste anterioare ale activistelor afgane, care cereau dreptul la muncă şi la educaţie.

SUA au anunţat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 1,1 miliarde de dolari

Statele Unite au anunţat un nou pachet, în valoare de 1,1 miliarde de dolari, de ajutor militar pentru Ucraina. Finanţarea este destinată contractelor cu furnizorii, nu se referă la trimitere imediată de arme din rezervele Statelor Unite. "Include 18 sisteme de rachete cu mobilitate înaltă noi, cunoscute ca HIMARS, pe care Ucraina le-a folosit atât de eficient pe câmpul de luptă. De asemenea, include sute de vehicule blindate, radare şi sisteme antidronă. Nu vom fi deturnaţi de la susţinerea Ucrainei. Vom continua să fim alături de poporul ucrainean şi să îi oferim asistenţa pentru securitate de care are nevoie pentru a se apăra atâta timp cât va fi nevoie" - a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Bidden, Karine Jean-Pierre, conform Rador.

Mali nu va respecta sancţiunile regionale impuse Republicii Guineea

Mali nu respectă şi nu va aplica sancţiunile impuse de principalul bloc politic şi economic din Africa Occidentală ţării vecine, Guineea, după lovitura de stat din 2021 - a declarat miercuri premierul interimar din Mali. Cele 15 state membre din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) au impus săptămâna trecută sancţiuni împotriva juntei care conduce Guineea, pentru timpul îndelungat pentru organizarea alegerilor şi reabilitarea democraţiei, după preluarea puterii în 2021.

În Nigeria a început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale

În Nigeria a început oficial campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din luna februarie, pentru înlocuirea lui Muhammadu Buhari, care îşi încheie al doilea şi ultimul mandat. Partidul aflat la guvernare, Partidul Progresist Unit, îl susţine pe fostul guvernator al capitalei, Lagos, Bola Ahmed Tinubu. Principalul lui adversar este fostul vicepreşedinte, Atiku Abubakar.

Un pilot bulgar a fost rănit după ce s-a catapultat dintr-o aeronavă Su-25

Un pilot bulgar a fost rănit după ce s-a catapultat dintr-o aeronavă Su-25, care s-a prăbuşit în apropierea bazei aeriene Bezmer. Ministerul Apărării de la Sofia a declarat că starea pilotului este bună. Accidentul a avut loc în timpul unui zbor de antrenament. După ce i s-a acordat primul ajutor, pilotul a fost transportat la Academia Medicală Militară din Sofia. Acesta nu este primul incident în care sunt implicate avioane militare bulgare, cel mai recent caz fiind din iunie 2021, când un avion MiG-29 s-a prăbuşit în Marea Neagră, iar pilotul a murit. Bulgaria deţine opt bombardiere Su-25. În urmă cu mai bine de un an, aparatele de zbor au fost supuse unei revizii majore în Belarus. Raportul despre starea apărării din 2021 indică faptul că au avut loc 43 de incidente aviatice într-un singur an (cinci mai grave şi un accident) cu nouă mai mult decât în 2020 şi marchează cea mai critică perioadă din ultimii 10 ani. În acelaşi timp, se menţine tendinţa ca majoritatea accidentelor aviatice (65%) să fie rezultatul defecţiunilor echipamentelor aviatice.

Ambasada Rusiei în SUA a cerut investigaţii obiective în cazul atacurilor comise asupra Nord Stream

Ambasada Rusiei în Statele Unite a anunţat că Rusia insistă asupra efectuării unor investigaţii cuprinzătoare şi obiective ale circumstanţelor atacurilor comise asupra Nord Stream, transmite Agenţia de presă RIA NOVOSTI. ””Insistăm asupra unor analize cuprinzătoare şi obiective ale circumstanţelor atacurilor fără precedent comise asupra conductelor ruseşti. Pentru a examina această chestiune, Federaţia Rusă convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU””, a anunţat misiunea diplomatică, într-un comunicat.

Anchetatorii FSB din Rusia, pe baza materialelor Parchetului General al Federaţiei Ruse, au deschis un dosar pentru acte de terorism internaţional în urma distrugerii conductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2. Serviciul de Securitate suedez a demarat o anchetă privind scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, deoarece ar putea fi vizate interesele ţării. Ei nu exclud ca în spatele incidentului să se afle ””forţe străine””. În noaptea de 26 septembrie s-a produs o scurgere de gaze pe un tronson al Nord Stream 2. Ulterior, au apărut informaţii despre instituirea stării de urgenţă în zona economică exclusivă a Danemarcei, la nord-est de insula Bornholm, pe unde trece Nord Stream 1. Operatorul proiectului, Nord Stream AG, a explicat că scurgerea la conducta de gaze a fost provocată de distrugere fizică.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?