Azi, în lume. Știrile zilei de 28 noiembrie
Autor: Nicoleta Baciu | Publicat pe: 28 noi 2022, 08:05
WhatsApp
Azi, în lume. Știrile zilei de 28 noiembrie. Sursa - pixabay.com
Azi, în lume. Știrile zilei de 28 noiembrie. Sursa - pixabay.com
DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!

Preşedintele SUA a discutat cu membrii Congresului despre potenţiale greve ale feroviarilor

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, s-a întâlnit cu membri ai Congresului SUA, cu care a vorbit despre potenţiale greve ale lucrătorilor feroviari, care ar putea afecta serios economia ţării, a anunţat luni Casa Albă. Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că preşedintele Biden este direct implicat în eforturile de evitare a declanşării unor greve ale feroviarilor, pe care le consideră "inacceptabile", scrie Rador, citând Reuters.

Cel mai mare vulcan activ de pe glob a început să erupă după aproape 40 de ani

Cel mai mare vulcan activ din lume, Mauna Loa din Hawaii, a început să erupă după aproape 40 de ani. Autorităţile au avertizat că vor avea loc căderi de cenuşă, dar au precizat că lava nu este un pericol pentru rezidenţii din apropierea vulcanului. Mauna Loa a erupt ultima data în 1984, scrie Rador, citând BBC. 

Discuţie telefonică Zelenski-Rutte

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi premierul Ţărilor de Jos, Mark Rutte, au avut, luni, o conversaţie telefonică. "Am discutat cu premierul olandez, Mark Rutte, despre o cooperare durabilă în domeniul apărării. M-am bucurat să aud că, anul viitor, sprijinul pentru Ucraina doar va creşte" - a scris Zelenski pe Twitter.

Acesta a adăugat că a mai discutat cu Rutte despre implementarea formulei de pace propuse de partea ucraineană şi despre tranziţia Ucrainei către tehnologii de economisire a energiei. Amintim că Ţările de Jos au alocat peste 800 de milioane de euro pentru sprijinirea militară Ucrainei, scrie Rador, citând Korespondent. Banii au fost cheltuiţi pentru cumpărarea de obuziere autopropulsate, sisteme antiaeriene, muniţie şi arme antitanc. De asemenea, partea olandeză va oferi Ucrainei 110 milioane de euro pentru refacerea sistemului energetic ucrainean.

Un avion prăbuşit peste linii electrice a provocat întreruperi masive de curent electric în apropiere de Washington

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbuşit duminică peste linii electrice de înaltă tensiune la aproximativ 48 de kilometri nord de Washington, D.C., provocând întreruperi masive de curent, echipa de salvare lucrând până târziu în noapte pentru a salva persoanele aflate la bordul aeronavei încurcate în cabluri, transmite luni Reuters.

Aeronava s-a prăbuşit în jurul orei locale 17:30 (22:30 GMT) în condiţii de ceaţă şi umezeală în comunitatea suburbană Montgomery Village, Maryland, conform serviciului de pompieri şi salvare. Avionul a fost prins în liniile electrice la aproximativ 30 de metri de sol. Impactul a cauzat întreruperi de curent pentru aproximativ 120.000 de clienţi, potrivit Pepco, compania de utilităţi din zona Washington. Au fost închise mai multe drumuri şi multe semafoare din zonă nu mai funcţionează.

Pompierii au spus iniţial că două persoane sunt în viaţă, în interiorul avionului, deşi şeful pompierilor a refuzat ulterior să confirme numărul celor aflaţi la bord. Scott Goldstein, şeful pompierilor din comitatul Montgomery, a declarat că echipa de salvare este în contact cu doi ocupanţi ai avionului, pe care îi sună pe telefoanele mobile la intervale regulate. El a refuzat să descrie starea acestora, menţionând doar că păstrează contactul cu ei.

"Nu există altă modalitate de a determina dacă este sigur să accesăm stâlpul până când acesta nu este împământat, ceea ce înseamnă că echipajele trebuie să urce pentru a pune cleme şi cabluri pe linii" pentru a se asigura că nu există electricitate statică sau curent rezidual, le-a spus Goldstein reporterilor. A adăugat că avionul trebuie, de asemenea, fixat de stâlp înainte ca ocupanţii să poată fi evacuaţi.

Potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei, aeronava Mooney M20J zbura din Westchester, New York şi urma să aterizeze la Montgomery Airpark, în apropiere de locul accidentului. 

 

Fermierii chinezi sunt forţaţi să îşi distrugă recoltele din cauza restricţiilor anti-Covid

 Restricţiile stricte impuse de autorităţile chineze pentru a preveni răspândirea pandemiei de COVID-19 lasă fermierii fără altă opţiune decât aceea de a-şi distruge recoltele pe care nu mai pot să le vândă, ceea ce a declanşat îngrijorări cu privire la o criză alimentară şi proteste pe social media, transmite Bloomberg.

Mai multe videoclipuri au început să circule online în care se pot vedea fermieri care îşi distrug produsele agricole proaspete pe care au dificultăţi în a le comercializa. Mass media de stat şi locală au publicat reportaje cu privire la câmpuri de legume care sunt distruse în mari regiuni producătoare de legume, precum provinciile Shandong şi Henan, pentru a face loc în vederea însămânţării următoarei recolte.

Distrugerea produselor alimentare proaspete are loc într-un moment în care mulţi chinezi sunt în izolare şi se confruntă cu probleme în aprovizionarea cu alimente şi alte perturbări de aprovizionare. Această distrugere riscă să majoreze preţurile la alimente, care sunt deja la un nivel ridicat, şi să submineze eforturile Beijingului de a asigura aprovizionarea cu hrană şi a elimina risipa. Proteste împotriva restricţiilor anti-Covid au izbucnit în ultimele zile în mai multe oraşe din China, inclusiv în Beijing şi Shanghai.

Mai multe legume precum varza, ridichiile şi spanacul sunt acum recoltate în China dar sunt blocate în zonele rurale. Camioanele şi comercianţii fie nu sunt disponibile sau nu pot intra în sate pentru a colecta produsele agricole din cauza restricţiilor de deplasare şi ordinelor de carantină. O publicaţie a fermierilor a raportat că există dificultăţi în aducerea legumelor pe piaţă din cauza restricţiilor anti-Covid şi citează cazul pieţei Xinfadi din Beijing, unde în timp ce preţurile plătite fermierilor pentru legume au scăzut, preţurile de comercializare cu amănuntul au explodat.

"Cetăţenii vor alimente, fermierii vor venituri iar sezonul agricol nu aşteaptă pentru nimeni" subliniază publicaţia de stat Farmers' Daily. Aceasta a făcut un apel către autorităţi pentru a reduce obstacolele în calea vehiculelor care transportă produse alimentare, "astfel încât legumele de pe câmp să poată fi servite pe mesele a mii de gospodării". 

Rusia şi SUA dispun de modalităţi pentru a gestiona riscurile nucleare (oficialitate americană)

Rusia şi SUA dispun de modalităţi de a gestiona riscurile nucleare la nivel de agenţii de informaţii, a declarat luni însărcinatul cu afaceri al ambasadei americane din Moscova, Elizabeth Rood, pentru agenţia de stat rusă RIA Novosti, adăugând că pentru moment nu este prevăzută vreo reuniune între cele două părţi, relatează Reuters.

Mai devreme luna aceasta, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA), William Burns, s-a întâlnit cu Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), şi l-a avertizat asupra consecinţelor unei eventuale utilizări a armelor nucleare de către Rusia, a indicat Casa Albă.

Referitor la această întâlnire, Rusia a declarat că au fost discutate probleme "sensibile", refuzând orice fel de comentariu asupra lor. "Statele Unite ale Americii dispun de canale pentru a gestiona riscurile cu Federaţia Rusă, în special riscurile nucleare, şi acestea au făcut obiectul întâlnirii dintre directorul CIA Burns" cu omologul său rus", a afirmat Rood într-o înregistrare video difuzată de RIA Novosti pe canalul său Telegram.

"Directorul Burns nu a negociat nimic şi nu a discutat despre o soluţionare a conflictului în Ucraina", a afirmat diplomata americană. Elizabeth Rood a declarat că, dacă va fi nevoie de o altă convorbire prin acest canal, aceasta ar putea avea loc. "Din câte ştiu, nu există nimic planificat în acest sens", a adăugat ea.

Rusia a declarat după întâlnirea dintre Narîşkin şi Burns că Moscova este deschisă unor noi discuţii la nivel înalt cu SUA, dar Kremlinul a respins ideea unui summit între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden ca fiind "în afara discuţiei" deocamdată.

Responsabili din cele două ţări ar urma să se întâlnească la Cairo, între 29 noiembrie şi 6 decembrie, pentru a discuta despre reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, chiar dacă Moscova a minimizat perspectiva unui progres rapid în cadrul acestor convorbiri.

O alunecare de teren a ucis cel puţin 14 persoane care asistau la o înmormântare în capitala Camerunului

O alunecare de teren produsă duminică în oraşul Yaounde, capitala Cameronului, a ucis cel puţin 14 persoane care participau la o înmormântare, a anunţat guvernatorul regiunii, potrivit Reuters. Transportăm cadavrele la morga spitalului central, iar căutarea altor persoane sau trupuri neînsufleţite este în desfăşurare, a declarat pentru reporterii aflaţi la faţa locului guvernatorul provinciei Centrale din Camerun.

Zeci de persoane asistau la o înmormântare pe un teren de fotbal situat la baza unui dig cu o înălţime de 20 de metri, care s-a prăbuşit peste aceştia, a declarat pentru agenţia Reuters un martor ocular.

Yaounde este unul dintre oraşele cu cea mai ridicată umiditate din Africa şi este construit pe un relief alcătuit din zeci de dealuri abrupte, pe care au fost construite locuinţe sărăcăcioase. Ploile torenţiale au declanşat numeroase inundaţii devastatoare pe teritoriul ţării în acest an, slăbind infrastructura şi forţând mii de persoane să-şi părăsească locuinţele. 

 

Ucişi, răniţi sau dispăruţi, copiii din Ucraina sunt şi ei victime ale războiului

Un copil în vârstă de nouă luni este cea mai tânără victimă a războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, susţine adjunctul şefului Departamentului de investigaţii al Poliţiei Naţionale din Ucraina, Serhii Panteleev.

Potrivit acestuia, numărul totalul al deceselor confirmate în rândul copiilor se ridică la 382. Totodată, peste 800 de copii au fost răniţi, numărul acestora crescând în urma atacurilor cu rachete asupra oraşelor ucrainene. Pe de altă parte, Poliţia Naţională anchetează dispariţia a peste 6.000 de copii din teritoriile ocupate, despre care există informaţii că ar fi fost transportaţi în Rusia.

"Avem dovezi că au transportat copii mici, peste 6.000 de copii, care după câteva zile de ocupaţie au dispărut de pe teritoriile noastre. Au fost duşi în Federaţia Rusă. Care este soarta copiilor acolo este foarte greu de spus astăzi", a afirmat Panteleev într-o declaraţie. Oficialul Poliţiei ucrainene precizează că numeroşi copii au fost ucişi în maşini în timp ce încercau, alături de părinţii lor, să fugă din calea armatei ruse.

"Am avut şi cazuri multiple de civili găsiţi împuşcaţi în maşinile lor, în timp ce încercau să se evacueze din localităţile lor, deşi pe maşini erau semne distinctive că transportă copii. Era scris cu majuscule "Copii". Au tras în toate coloanele de maşini şi în toată regiunea Harkov avem peste 25 de morţi în opt automobile care erau în mişcare. Din păcate, nimeni nu a rămas în viaţă. Între ei erau 12 copii foarte mici", a adăugat ofiţerul de poliţie.

 

China raportează un nou record zilnic de cazuri COVID-19 pe fundalul extinderii protestelor faţă de restricţiile sanitare

China a raportat pentru a cincea zi consecutiv un număr record de cazuri COVID-19 pentru data de 27 noiembrie, când s-au înregistrat 40.347 de noi infectări, din care 3.822 au fost simptomatice şi 36.525 asimptomatice, a anunţat luni Comisia Naţională pentru Sănătate, potrivit Reuters.

Bilanţul din ziua precedentă a fost de 39.791 de cazuri noi - 3.709 simptomatice şi 36.082 asimptomatice, întrucât China contorizează separat cele două tipuri de îmbolnăviri. Excluzând infecţiile importate, China a raportat 40.052 de noi cazuri cu transmitere locală, dintre care 3.748 au fost simptomatice şi 36.304 asimptomatice, un bilanţ mai mare decât cele 39.506 de cazuri înregistrate în ziua precedentă.

Nu au fost înregistrate decese, spre deosebire de ziua anterioară când a fost înregistrat un deces, bilanţul victimelor de la debutul pandemiei fiind de 5.233. Până pe 27 noiembrie, în China continentală au fost confirmate 311.624 de cazuri simptomatice.

Numărul ridicat al infectărilor survine pe fundalul ciocnirilor produse duminică noapte între sute de demonstranţi şi poliţia din Shanghai, după ce protestele faţă de restricţiile stricte împotriva COVID-19 s-au extins în mai multe oraşe din ţară.

Metropolele Guangzhou şi Chongqing, unde s-au înregistrat mii de cazuri de COVID-19, depun eforturi pentru a ţine focarele sub control, în timp ce sute de infectări au fost raportate în mai multe oraşe de pe teritoriul ţării, duminică.

În capitala chineză, Beijing, au fost raportate duminică 840 de cazuri simptomatice şi 3.048 asimptomatice, în comparaţie cu 747 simptomatice şi 3.560 asimptomatice înregistrate în ziua precedentă, potrivit datelor autorităţilor locale.

Metropola financiară Shanghai a raportat 16 cazuri simptomatice şi 128 de cazuri asimptomatice, în comparaţie cu 11 cazuri simptomatice şi 119 cazuri asimptomatice în ziua precedentă, potrivit autorităţilor locale. Guangzhou, un oraşul situat în sudul ţării şi cu o populaţie de aproape 19 milioane de persoane, a raportat 199 de cazuri noi cu transmitere locală simptomatice şi 7.166 de cazuri asimptomatice, în comparaţie cu 146 de cazuri simptomatice şi 7.266 de cazuri asimptomatice cu o zi înainte, au spus autorităţile locale.

Chongqing a raportat 238 de noi infectări COVID-19 simptomatice cu transmitere locală şi 9.447 de cazuri asimptomatice, în comparaţie cu 194 simptomatice şi 8.667 de cazuri asimptomatice în ziua precedentă, au spus autorităţile guvernamentale.

 

Guvernul britanic îşi exprimă îngrijorarea după agresarea unui jurnalist al BBC în China

Guvernul britanic este îngrijorat de atacul asupra unui jurnalist BBC de către poliţia chineză în timpul protestelor anti-COVID-19 din China, a declarat luni ministrul pentru mediul de afaceri, Grant Shapps, relatează EFE.

Potrivit televiziunii britanice, unul dintre jurnaliştii săi acreditaţi în China, cameramanul Ed Lawrence, care acoperea protestele de la Shanghai împotriva politicii draconice "zero COVID" a regimului, a fost arestat şi "bătut de poliţie". Unele imagini postate pe reţelele de socializare au arătat cum jurnalistul este târât la pământ în cătuşe, în timp ce într-o altă înregistrare video a fost văzut spunând: "Sunaţi la consulatul (britanic) acum".

El a fost reţinut timp de câteva ore înainte de a fi eliberat. În timpul detenţiei sale, a fost bătut şi lovit de poliţie. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce lucra ca jurnalist acreditat. Este foarte îngrijorător că unul dintre jurnaliştii noştri a fost atacat în acest mod în timpul exercitării atribuţiilor sale, a comunicat BBC într-un comunicat de presă.

Radiodifuzorul a precizat că nu are nicio explicaţie oficială sau scuze din partea autorităţilor chineze pentru acest incident, dar că acestea au spus că l-au arestat pe jurnalist pentru binele său", pentru că "ar fi putut lua COVID din mulţime".

Grant Shapps a calificat violenţa denunţată de BBC drept "inacceptabilă" şi "preocupantă". "Orice s-ar întâmpla, libertatea presei trebuie să fie inviolabilă", a declarat ministrul la radioul privat LBC, conform AFP. Sute de persoane au manifestat în weekend în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus.

Lawrence s-a întors ulterior la locul protestelor, potrivit filmărilor postate pe contul său de Twitter. Beijingul a susţinut luni că Lawrence nu s-a identificat ca jurnalist. "Din ceea ce am aflat de la autorităţile competente din Shanghai, el nu s-a identificat ca jurnalist şi nu şi-a prezentat în mod voluntar acreditările de presă", a declarat Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, cerând presei străine "să respecte legile şi reglementările chineze (când se află) în China".

 

Iranul salută decizia Irakului de a trimite trupe la frontieră în zona regiunii autonome Kurdistan

Iranul a salutat luni decizia guvernului irakian de a desfăşura trupe într-o zonă frontalieră a Kurdistanului irakian, regiune autonomă unde au baza opozanţi kurzi iranieni, transmite AFP.

Iranul denunţă atacuri împotriva teritoriului său purtate, conform Teheranului, de grupări infiltrate din Irak. 'Am aflat că guvernul irakian a decis să desfăşoare forţe la frontiera comună cu regiunea Kurdistanului irakian, şi sperăm că acest lucru se va produce (...) Salutăm această decizie', a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanani, în conferinţa sa de presă săptămânală.

Irakul anunţase la 23 noiembrie că lucrează la o 'redesfăşurare' de forţe de-a lungul frontierei cu Iranul, după bombardamente repetate ale acestuia împotriva unor grupări armate ale opozanţilor kurzi iranieni instalaţi în Kurdistanul irakian.

Autorităţile acestei regiuni au anunţat că 'întăririle militare' desfăşurate la graniţă sunt peshmerga, forţele militare din această zonă, în special cele care depind de paza de frontieră federală de la Bagdad.

Autorităţile au promis că aceste proceduri de securitate la frontieră vor fi puse în aplicare 'într-un viitor apropiat'. Teheranul acuză opoziţia kurdă iraniană instalată în ţara vecină că încurajează manifestaţiile declanşate în Iran de decesul tinerei kurde iraniene Mahsa Amini, la 16 septembrie, după arestarea sa de către poliţia moralităţii pentru că încălcase codul vestimentar strict al Republicii Islamice. Potrivit lui Kanani, desfăşurarea viitoare a forţelor irakiene se înscrie în cadrul 'promisiunilor Bagdadului de a securiza frontierele comune' cu Iranul.

 

UE va anunţa noi reguli privind capsulele de cafea şi pungile din plastic

 

Comisia Europeană va anunţa în zilele următoare noi reguli care vizează industria de ambalaje, de la capsulele de cafea şi până la sticlele din plastic de folosinţă unică, în încercarea de a reduce cantitatea de deşeuri generată, transmite Bloomberg.

Noile reglementări sunt destinate creşterii sustenabilităţii ambalajelor, una dintre principalele utilizări ale plasticului şi hârtiei, potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg. Ţările şi firmele din Uniunea Europeană vor trebui să se asigure că ambalajele utilizate de produsele de zi cu zi pot fi reciclate mai uşor sau sunt biodegradabile.

"O economie circulară a ambalajelor va ajuta la decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale. Cantitatea de ambalaje a crescut mai rapid în ultimii ani decât venitul naţional brut, ceea ce a condus la creşterea emisiilor de CO2 şi a altor emisii poluante, precum şi la supra exploatarea resurselor naturale, a pierderii de diversitate şi la poluare", se arată în documentul de lucru al Comisiei Europene consultat de Bloomberg.

Noile reguli ar urma să aibă ramificaţii de-a lungul mai multor sectoare, precum producţia de alimente şi fabricaţia produselor chimice. În Uniunea Europeană aproximativ 40% din cantitatea de plastic şi jumătate din cea de hârtie sunt utilizate la ambalaje iar designul lor face deseori dificilă reutilizarea sau reciclarea. Măsurile ar urma să acopere o gamă largă de la abţibildurile de pe mere şi până la pungile de uncia folosinţă.

Companiilor li se va cere să folosească cât mai puţine ambalaje, în timp ce ţările vor trebui să se asigure că 65% din totalul deşeurilor de ambalaje sunt reciclate până la finele lui 2025. Potrivit Bloomberg, noile reguli ar urma să fie adoptate miercuri, la pachet cu regulile privind certificatele de eliminare a carbonului.

Întreruperi de curent în Ucraina: Miniştrii de externe ai ţărilor baltice şi nordice s-au deplasat la Kiev

Şapte miniştri de externe ai ţărilor baltice şi nordice s-au deplasat luni la Kiev pentru a-şi reitera sprijinul faţă de Ucraina care se confruntă cu întreruperi masive de curent cauzate de atacurile ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, informează Reuters.

"Noi, miniştrii de externe ai Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei, Suediei, suntem astăzi la Kiev, pentru (a exprima) deplina solidaritate cu Ucraina", a scris şeful diplomaţiei lituaniene pe Twitter.

"În pofida ploii de bombe şi brutalităţii barbare a Rusiei, Ucraina va câştiga!", a scris ministrul lituanian, postând o fotografie cu oficiali în gara feroviară din Kiev. Cel mai recent bombardament intens al Rusiei, miercuri, a provocat cele mai mari pagube de la începutul conflictului, lăsând milioane de ucraineni fără lumină, apă sau căldură. Rusia susţine că nu vizează populaţia civilă, iar Kremlinul a declarat că loviturile Moscovei asupra infrastructurii energetice sunt o consecinţă a refuzului Kievul de a negocia.

 

Italia: Cel puţin 8 morţi în urma unei alunecări de teren pe insula Ischia

 

Bilanţul deceselor în urma furtunii din acest weekend de pe insula Ischia din sudul Italiei a crescut la opt, au anunţat luni autorităţile, transmit agenţiile DPA şi ANSA. Echipele de intervenţie au recuperat încă un cadavru, al optulea, după furtuna puternică de sâmbătă noaptea. Este vorba despre un bărbat, potrivit unui mesaj postat luni de pompieri pe Twitter. Membrii echipei de salvatori l-au găsit în Casamicciola, una dintre localităţile din nordul insulei, regiune grav afectată de ploi abundente şi furtuni.

Un nou-născut şi alţi doi copii se numără printre victimele confirmate ale dezastrului. Patru persoane au fost rănite, iar 230 au rămas fără adăpost după ce o alunecare masivă de noroi şi resturi a lovit localitatea Casamicciola Terme în urma ploilor abundente.

Căutările continuă pentru găsirea a patru persoane date dispărute. Cabinetul premierului Giorgia Meloni a declarat duminică stare de urgenţă pe insula din Golful Napoli şi a aprobat alocarea iniţială a două milioane de euro pentru ajuta regiunea să facă faţă consecinţelor alunecării de teren.

Şcolile din Ischia rămân închise luni şi marţi. Dezastrul a ridicat semne de întrebare cu privire la construcţia clădirilor în zone ce prezintă un risc ridicat de inundaţii şi alunecări de teren, adesea în lipsa autorizaţiilor necesare, notează ANSA. Problema riscurilor hidrogeologice vizează numeroase regiuni ale Italiei, nu doar Ischia, o destinaţie populară printre turişti datorită frumuseţii sale naturale şi a bazinelor termale.

Experţii susţin că această problemă riscă să se agraveze pe fondul crizei climatice, din cauza căreia evenimentele meteorologice extreme, precum furtunile puternice şi viiturile, sunt mai intense şi mai frecvente.

La începutul acestui an, 11 persoane au murit în viituri produse în regiunea centrală Marche în urma ploilor torenţiale. Ministrul Mediului, Gilberto Pichetto, a declarat pentru postul de radio RTL 102.5 că "ar fi suficient să îi punem pe primar şi pe toţi cei responsabili" să stopeze construcţiile ilegale din Italia. "Primarii nu ar trebui să-i lase să construiască", a spus oficialul referindu-se la cei care ridică proprietăţi în mod ilegal.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
DC Media Group Audience
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?