Jurnaliştii de la France 24 şi RFI protestează după unele declaraţii ale lui Emmanuel Macron

Jurnaliştii de la canale media publice franceze, France 24 şi RFI, au protestat vineri după declaraţii ale preşedintelui Emmanuel Macron despre influenţa internaţională a Franţei, care îi asimilează - potrivit lor - cu "portavoci" ale statului, relatează France Presse.

Joi, în faţa ambasadorilor francezi reuniţi la Palatul Elysee, Macron le-a solicitat "să-şi asume o strategie de influenţă şi de popularizare a Franţei".

În acest discurs care ţintea "narativul rus, chinez şi turc" în Africa, Emmanuel Macron a cerut "utilizarea mai bună a reţelei France Medias Monde, care este absolut esenţială, care trebuie să fie o forţă pentru noi".

"France 24, media din grupul FMM (France Medias Monde), nu este în niciun caz vocea oficială a Franţei", a reacţionat Societatea jurnaliştilor (SDJ) de la canalul de televiziune de informaţii continue, într-un comunicat publicat pe reţelele de socializare.

"Ea este o media a serviciului public, nu o media guvernamentală. Nu este nici un operator al diplomaţiei de influenţă", a insistat SDJ de la France 24.

Într-un comunicat distinct, omologul său de la radio RFI (Radio France Internationale), care aparţine de asemenea de France Medias Monde, a reiterat că acest grup "nu este portavocea Palatului Elysee".

"Jurnaliştii noştri nu sunt în niciun caz şi nu vor fi niciodată un instrument în serviciul comunicării voastre şi al politicii voastre", continuă SDJ de la RFI, un post de radio foarte ascultat în Africa.

"Noi nu vom ceda niciodată vreo fărâmă din independenţa noastră", continuă SDJ de la RFI, potrivit căruia "aceste fraze aruncă suspiciune şi discreditează munca corespondenţilor săi".

Grupul France Medias Monde reuneşte France 24 (în franceză, engleză, arabă şi spaniolă), RFI (în franceză şi alte 15 limbi) şi Monte Carlo Douliya, un post de radio în limba arabă.

Rusia ameninţă că va sista furnizarea de petrol şi gaz natural pentru ţările care îi impun plafoane de preţ

Rusia a ameninţat vineri că va înceta să vândă petrol şi gaz natural acelor ţări care-i impun plafoane de preţ pentru aceste resurse energetice, plafoane despre care Moscova consideră în plus că vor destabiliza semnificativ piaţa globală, transmite Reuters.

Companiile care impun plafoane de preţ nu se vor număra printre cele care primesc petrol rusesc, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând afirmaţii asemănătoare făcute în ziua anterioară de vicepremierul rus Aleksandr Novak.

Pur şi simplu nu vom coopera cu ei pe principii care nu sunt de piaţă, a insistat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

Miniştrii de finanţe ai statelor din G7 se întâlnesc vineri prin videoconferinţă şi ar putea conveni impunerea unui plafon de preţ pentru petrolul cumpărat din Rusia, considerând că în acest fel ar putea diminua veniturile cu care Moscova îşi finanţează armata în războiul contra Ucrainei.

Uniunea Europeană a convenit în luna mai instituirea progresivă a unui embargou parţial asupra petrolului şi produselor petroliere ruseşti.

Declaraţia lui Dmitri Peskov s-a referit numai la exporturile de petrol. Între timp însă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că a sosit momentul ca Uniunea Europeană să impună plafoane tarifare şi pentru gazul natural rusesc, anunţând totodată că UE a reuşit să-şi umple depozitele de gaz la 80% din capacitate.

Reacţionând după această declaraţie a preşedintei executivului comunitar, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a transmis că dacă UE va lua o asemenea măsură, Rusia îi va sista livrările de gaz natural. Pur şi simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa, a scris Medvedev pe Telegram.

UE priveşte cu nelinişte perspectiva ca Liz Truss să devină premier (Reuters)

Perspectiva ca Liz Truss să devină premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este privită de UE cu un amestec de iritare şi nelinişte, diplomaţi europeni afirmând că odată cu războiul din Ucraina şi problemele provocate de inflaţie, ultimul lucru de care au nevoie este o luptă cu Londra pe marginea Brexitului, notează vineri Reuters.

Ca ministru de externe în guvernul demisionarului Boris Johnson, Liz Truss a promovat o legislaţie ce suspendă unilateral o parte a acordului privind Brexitul convenit cu UE şi a promis adoptarea acestei legislaţii dacă devine premier, o mişcare ce va aduce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul.

Favorită la succesiunea lui Johnson în cursa internă din Partidul Conservator, Liz Truss are puţini admiratori în blocul comunitar. Întrebată luna trecută dacă dacă îl consideră pe preşedintele francez Emmanuel Macron 'prieten sau duşman', ea a răspuns: 'juriul deliberează'.

În actualul context, este bizar că ea crede că-şi poate permite astfel de remarci. Noi suntem concentraţi 200% asupra războiului din Ucraina, asupra inflaţiei puternice. Nu avem timp de pierdut cu asta, spune un diplomat de la Bruxelles.

Membri ai campaniei lui Liz Truss iau respectiva declaraţie a acesteia ca fiind mai degrabă o glumă şi nu cred că ea ar putea avea un impact de durată asupra relaţiilor franco-britanice. Totuşi, o sursă din guvernul francez remarcă în acel răspuns al ei neîncrederea între Paris şi Londra, care îi reproşează lui Macron că nu a făcut destul pentru a opri valul de migranţi care trec Canalul Mânecii.

În acest timp, membri ai coaliţiei guvernamentale din Germania nu se arată impresionaţi de Truss şi au impresia că ea atacă UE pentru a distrage atenţia de la problemele interne ale Regatului Unit, despre care europenii susţin că ar fi provocate sau agravate de ieşirea din UE.

Trebuie să i se dea noului prim-ministru o şansă. Dar dacă cineva crede că lucrurile nu pot merge şi mai rău după Johnson, acela greşeşte. Multe dintre declaraţiile doamnei Truss sunt nefericite sau eronate, spune un purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), Nils Schmid.

Alţi diplomaţi europeni remarcă faptul că deşi Liz Truss s-a opus ieşirii din UE înaintea referendumului din 2016, ea a susţinut apoi Brexitul cu toată forţa cât timp a făcut parte din guvernul lui Boris Johnson, aşadar este puţin probabil ca ea să adopte o poziţie mai conciliantă în chestiunile aflate în dispută cu Bruxellesul.

Regatul Unit a părăsit efectiv UE pe 31 ianuarie 2020, dar de atunci se află în dezacord cu UE asupra clauzelor comerciale din acordul de Brexit referitoare la provincia Irlanda de Nord.

Conform protocolului nord-irlandez inclus în acest acord, această provincie rămâne în uniunea vamală şi în piaţa comună a UE, menţinându-şi astfel deschisă frontiera cu Irlanda, ţară membră a UE. Dar Londra consideră că acest protocol, care practic creează o frontieră în interiorul Regatului Unit, este imposibil de aplicat.

Prin urmare, Londra pregăteşte o legislaţie care să permită neaplicarea prevederilor acestui protocol, acţiune considerată de Comisia Europeană o încălcare a acordului privind Brexitul, motiv pentru care Bruxellesul a iniţiat acţiuni legale contra Londrei.

Cu toate acestea, Truss pare hotărâtă să meargă până la capăt în adoptarea iniţiativei legislative şi în plus ar putea invoca încă din primele zile după venirea la Downing Street articolul 16 al acordului de Brexit, ce cuprinde clauza de salvgardare care permit luarea de măsuri unilaterale.

Dar o asemenea măsură ar escalada tensiunile cu Comisia Europeană şi ar putea conduce în final la un război comercial în care Bruxellesul şi Londra să-şi impună reciproc taxe vamale. Comisia va fi în prima linie şi va da un răspuns foarte ferm. Europenii sunt toţi pe aceeaşi linie fermă, asigură un diplomat de la Bruxelles.

Un membru al campaniei lui Truss afirmă însă că ea speră că schimbarea guvernului britanic ar putea conduce la o resetare a relaţiilor cu UE, menţionând că deşi preferă o înţelegere negociată asupra protocolului nord-irlandez, activarea articolului 16 rămâne totuşi o opţiune. Nu va fi prima noastră opţiune, dar nu ne vom feri să luăm decizii dificile, atrage atenţia politicianul conservator citat.

Premierul în exerciţiu Boris Johnson a demisionat în iulie după ce rezistase mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie, el remarcându-se în acest timp prin susţinerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit.

Competiţia internă pentru succesiunea sa la conducerea guvernului şi a Partidului Conservator se încheie luni, când va fi cunoscut rezultatul votului membrilor formaţiunii, care au avut de ales în etapa finală a competiţiei între Liz Truss şi Rishi Sunak.

Reacţia Maiei Sandu la declaraţiile lui Lavrov: Rusia destabilizează Republica Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat declaraţiile ministrului rus de externe Serghei Lavrov, potrivit căruia vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova ar fi supuşi unor abuzuri, drept o "provocare ordinară", menită să destabilizeze situaţia din republică, relatează vineri Ziarul Naţional din Chişinău şi portalul Deschide.md.

Rusia a făcut declaraţii provocatoare la adresa Republicii Moldova încă de la începutul războiului din Ucraina, a afirmat Maia Sandu, invitând cetăţenii" să nu se lase manipulaţi".

"Chiar de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, auzim foarte multe declaraţii provocatoare şi este important să rămânem solidari şi uniţi, să nu ne lăsăm manipulaţi de aceste declaraţii provocatoare", a îndemnat preşedintele moldovean într-o declaraţie făcută la un post de televiziune local joi seară.

"Rusia este cea care trebuie să dea răspunsuri atunci când vine vorba de agresiune şi nu Republica Moldova. Noi suntem o ţară paşnică, am demonstrat asta în 31 de ani de independenţă", a adăugat ea.

Maia Sandu a subliniat că declaraţiile lui Lavrov privind destabilizarea situaţiei din stânga Nistrului nu au nicio legătură cu realitatea. "Noi de fiecare dată am spus şi continuăm să spunem că vom opta şi vom accepta doar rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean şi, respectiv, repet, toate aceste declaraţii manipulează şi, probabil, vor să destabilizeze situaţia în Republica Moldova", a declarat preşedintele moldovean.

"Repet, rezolvarea conflictului transnistrean poate fi făcută doar pe cale paşnică şi diplomatică şi domnul Lavrov ştie, pentru că am discutat în formatul '5+2'. Acum, acest format nu este funcţional din cauza agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, dar facem eforturi în continuare şi ne-a reuşit până acum să păstrăm liniştea şi pacea atât pe malul drept, cât şi pe cel stâng", a continuat ea.

Maia Sandu a spus că îngrijorările în privinţa securităţii Republicii Moldova au apărut chiar din momentul invaziei ruse în Ucraina.

Lavrov a declarat miercuri că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populaţiei rusofone din Republica Moldova şi că autorităţile de la Chişinău ar evita un dialog direct cu Tiraspolul pentru că şi-ar dori soluţionarea conflictului pe altă cale decât cea diplomatică, notează Deschide.md. Joi, ministrul rus de externe a avertizat că o situaţie de ameninţare la adresa securităţii trupelor ruse în Transnistria (regiune separatistă din estul republicii) risca să declanşeze o confruntare militară cu Moscova, potrivit Reuters. 

Translatorul lui Gorbaciov afirmă că ultimul lider sovietic a murit şocat şi bulversat de războiul din Ucraina

Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, care s-a stins din viaţă în noaptea de 30 spre 31 august 2022, la vârsta de 91 de ani, a fost şocat şi bulversat de războiul din Ucraina în ultimele sale luni de viaţă şi a fost devastat din punct de vedere psihologic în ultimii ani de înrăutăţirea relaţiilor dintre Moscova şi Kiev, a declarat joi translatorul său, Pavel Palajcenko, relatează Reuters.

Pavel Palajcenko, care a lucrat timp de 37 de ani cu fostul lider sovietic şi care i-a fost alături la numeroase summituri SUA - URSS, a vorbit la telefon cu Gorbaciov în urmă cu câteva săptămâni şi afirmă că el şi alţii au fost uluiţi de cât de mult l-au traumatizat pe acesta evenimentele din Ucraina.

"Nu este vorba doar de operaţiunea (militară) care a început pe 24 februarie, ci de întreaga evoluţie a relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina din ultimii ani, care a fost cu adevărat o lovitură puternică pentru el. Chiar l-a zdrobit emoţional şi psihologic", a declarat Palajcenko într-un interviu acordat Reuters.

"A fost foarte evident pentru noi în conversaţiile cu el că a fost şocat şi bulversat de ceea ce se întâmpla (după pătrunderea trupelor ruse în februarie în Ucraina) din tot felul de motive. El credea nu numai în apropierea dintre poporul rus şi cel ucrainean, ci şi că cele două naţiuni sunt întrepătrunse", a adăugat el.

În fotografiile de la summiturile cu preşedintele american Ronald Reagan din anii 1980, Pavel Palajcenko poate fi observat de nenumărate ori lângă Mihail Gorbaciov.

Palajcenko, în prezent în vârstă de 73 de ani, s-a întâlnit cu Gorbaciov în ultimele luni de viaţă ale acestuia şi a păstrat legătura cu fiica fostului lider sovietic, Irina.

Gorbaciov avea legături de familie în Ucraina, a mai spus Palajcenko, care a făcut aceste declaraţii la sediul din Moscova al Fundaţiei Gorbaciov unde lucrează şi unde ultimul lider sovietic păstra un birou în care se afla un portret uriaş al regretatei sale soţii, Raisa, al cărui tată era din Ucraina.

Palajcenko a mai precizat că poziţia lui Gorbaciov faţă de Ucraina era complexă şi contradictorie în mintea sa, deoarece fostul politician rus încă mai credea în ideea marii Uniuni Sovietice.

Cu toate acestea, translatorul lui Gorbaciov a afirmat că, în opinia sa, fostul lider sovietic nu ar fi lansat un război pentru a recrea fosta URSS, pe care a condus-o în perioada 1985-1991.

"Bineînţeles că nu mi-l pot imagina spunând 'asta este, şi voi face orice pentru a impune acest lucru'. Nu", a subliniat Palajcenko, notează Agerpres.

Zelenski propune UE să importe electricitate ucraineană, în locul "resurselor murdare ruseşti"

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina poate deveni un hub energetic pentru Europa şi poate furniza mai multă energie electrică ţărilor europene. Astfel, Ucraina ar putea înlocui Rusia ca furnizor de resurse energetice. Potrivit RBC, Zelenski a făcut declaraţia respectivă vineri, într-un discurs online susţinut la Forumul Ambrosetti.

"Ucraina este pregătită să crească exportul de energie electrică spre ţările UE. În acest sens, este important ca Centrala Nucleară Zaporijjia să revină la un mod de funcţionare sigur şi să rămână conectată la reţeaua energetică ucraineană" - a remarcat preşedintele. Zelenski a subliniat că Rusia, prin capturarea Centralei Nucleare Zaporijjia, a slăbit capacitatea Ucrainei de a exporta energie electrică în Europa şi de a stabiliza situaţia din ţările vecine, scrie Rador, citând RBC.

Şeful statului ucrainean a adăugat că, în pofida condiţiilor de război, Ucraina este pregătită să crească exportul de energie electrică spre ţările europene. Astfel, Volodimir Zelenski a cerut UE să importe electricitate ucraineană în locul resurselor ruseşti.

"Chiar şi acum putem exporta un volum de energie electrică ce ar fi echivalentul a cel puţin 8% din consumul întregii Italii. Ucraina poate deveni un hub de energie verde pentru Europa, care să înlocuiască resursele energetice murdare ruseşti. Murdare în diverse sensuri ale cuvântului, atât din punct de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere moral" - a mai declarat Volodimir Zelenski.

Fiul unui celebru producător ruso-american de televiziune, găsit mort la Moscova

Fiul celebrului producător de televiziune ruso-american Zamir Gotta a murit aseară, în zona de sud-vest a Moscovei. Corpul neînsufleţit al unui tânăr, de 20 de ani, potrivit 'MK', a fost găsit pe Strada Obruciov din capitala rusă. Potrivit unor date preliminare, bărbatul s-ar fi sinucis, scrie Rador.

Tatăl tânărului, Zamir Gotta, este un producător de televiziune, regizor şi însoţitor de călătorie al bucătarului american Anthony Bourdain, în emisiunea TV Travel Channel Anthony. Rosbalt a anunţat joi că primul vicepreşedinte executiv al companiei petroliere Lukoil, Ravil Maganov, a murit în mod tragic la Moscova, căzând de la fereastra Spitalului Clinic Central din capitală.

Transporturile aeriene din Germania, date peste cap de greva piloţilor Lufthansa

Greva piloţilor Lufthansa a perturbat azi transporturile aeriene din Germania. Aproximativ 800 de zboruri sunt anulate, cu aproximativ 130.000 de pasageri afectaţi pe aeroporturile din München şi Frankfurt. Greviştii spun că activitatea va fi reluată mâine, la capacitate aproape deplină, dar corespondentul RRA aminteşte că proteste similare în 2012 şi 2017 s-au transformat în conflicte de durată şi au provocat pierderi companiei de aproximativ jumătate de miliard de euro. 

Acceptarea solicitărilor sindicatului ar majora costurile cu personalul din cabina de pilotaj cu 40%, ceea ce depăşeşte limitele raţiunii, spune compania. Recent, Lufthansa a oferit o majorare a remuneraţiei de bază lunare cu o sumă fixă de 900 de euro. Raportată la o durată de 18 luni, oferta aduce la creşteri de venituri de 18% pentru angajaţii aflaţi la început de carieră şi de 5% pentru căpitanii din ultimul grad, anunţă compania.

Astfel, un angajat la început de carieră ar avea un salariu anual brut de aproximativ 81.000 de euro indiferent de tipul de aeronavă, iar un căpitan în ultimul grad ar avea un salariu de bază de puţin sub 289.000 de euro, scrie Rador.

În plus faţă de 5,5% mai mulţi bani în acest an, sindicatul a cerut o compensare automată peste inflaţie, începând cu 2023. Numai acest lucru ar creşte costurile de personal cu 16%, potrivit Lufthansa. Companiile Eurowings, Lufthansa CityLine şi Eurowings Discover nu sunt afectate de grevă şi vor efectua zboruri conform programului. La fel şi filialele străine ale Lufthansa, precum Swiss, Austrian şi Brussels./mcimpoaca/avladucu

Lukaşenko, despre situaţiile în care ar putea cere Rusiei arme nucleare

Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, a declarat, joi, că va cere Federaţiei Ruse arme nucleare în două cazuri. Potrivit acestuia, ţara va avea nevoie de arme nucleare dacă este atacată sau dacă astfel de arme sunt furnizate Poloniei, scrie Rador, citând UNIAN.

"Belarusul va ridica problema deţinerii armelor nucleare ruseşti în cazul unei agresiuni şi al avansării armelor nucleare americane în Polonia. Dar, dacă există un atac asupra Belarusului şi dacă americanii continuă să avanseze cu aceste arme în Polonia, trebuie să le avem. Noi am convenit asupra acestui lucru (cu preşedintele rus, n.r.), asupra modernizării mai multor avioane ale noastre, care vor fi gata să transporte arme nucleare tactice. Nu dezvoltăm acest subiect, pentru că americanii s-au oprit, nu merg în Polonia cu arme nucleare", a afirmat Lukaşenko.

Oraşul chinez Chengdu, în lockdown

Chengdu a devenit cel mai recent oraş chinez care a intrat în lockdown, în timp ce Beijingul continuă să-şi urmeze politica controversată "zero-Covid". Aproximativ 21 de milioane de oameni au primit ordin să stea în casă, doar o persoană pe gospodărie putând ieşi pentru a face cumpărăturile esenţiale. Joi, oraşul a înregistrat 157 de noi infecţii, dintre care 51 asimptomatice. Politicile Chinei privind Covid prevăd ca oraşele să intre în lockdown-uri stricte - chiar dacă sunt raportate doar câteva cazuri, scrie Rador, citând BBC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News